- slujit
- SLUJÍT s. 1. v. servire. 2. v. oficiere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
slujit
Look at other dictionaries:
drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… … Dicționar Român
oficiere — OFICIÉRE, oficieri, s.f. Acţiunea de a oficia şi rezultatul ei; celebrare. [pr.: ci e ] – v. oficia. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OFICIÉRE s. (bis.) 1. celebrare, săvârşire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (oficiere… … Dicționar Român
serbare — SERBÁRE, serbări, s.f. 1. Faptul de a serba; sărbătorire; p. ext. manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul de a celebra un eveniment important; festivitate, petrecere. 2. (Rar) Sărbătoare (1). – v. serba. Trimis de claudia, 13.09.2007 … Dicționar Român
servit — SERVÍT1, servituri, s.n. Servire. – v. servi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SERVÍT2, Ă, serviţi, te, adj. Slujit, ajutat. ♦ (La unele jocuri cu mingea sau de noroc) Pus în joc. – v. servi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
slujire — SLUJÍRE, slujiri, s.f. (Rar) Faptul de a sluji. – v. sluji. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SLUJÍRE s. 1. servire, servit, slujit. (slujire patriei.) 2. v. oficiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime slujíre s. f., g. d … Dicționar Român
slujitor — SLUJITÓR, OÁRE, slujitori, oare, s.m. şi f. 1. (Astăzi rar) Persoană care slujeşte (pe cineva); servitor, slugă. 2. (înv.) Oştean în slujba domnului ţării sau a unui boier. ♦ Reprezentant înarmat al stăpânirii; poteraş, jandarm. – Sluji + suf.… … Dicționar Român
