oficiere — OFICIÉRE, oficieri, s.f. Acţiunea de a oficia şi rezultatul ei; celebrare. [pr.: ci e ] – v. oficia. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OFICIÉRE s. (bis.) 1. celebrare, săvârşire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (oficiere… … Dicționar Român
posluşire — posluşíre s.f. (înv.) 1. servire, slujire; slugărire; ajutare, asistare. 2. oficiere a unui serviciu religios. Trimis de blaurb, 16.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
serbare — SERBÁRE, serbări, s.f. 1. Faptul de a serba; sărbătorire; p. ext. manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul de a celebra un eveniment important; festivitate, petrecere. 2. (Rar) Sărbătoare (1). – v. serba. Trimis de claudia, 13.09.2007 … Dicționar Român
servire — SERVÍRE, serviri, s.f. Acţiunea de a (se) servi şi rezultatul ei; servit1. – v. servi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SERVÍRE s. 1. v. susţinere. 2. v. slujire. 3. v. ospă tare. 4. v. deservire … Dicționar Român
servit — SERVÍT1, servituri, s.n. Servire. – v. servi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SERVÍT2, Ă, serviţi, te, adj. Slujit, ajutat. ♦ (La unele jocuri cu mingea sau de noroc) Pus în joc. – v. servi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român