singur

singur
SÍNGUR, -Ă, singuri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este însoţit de nimeni, fără nici un tovarăş, fără altcineva. ♦ Singuratic (1), solitar, izolat, retras; părăsit. 2. Prin forţele sale, fără ajutorul, intervenţia, îndemnul, voia cuiva; din proprie iniţiativă. ♦ De la sine. 3. (Precedând substantivul) Numai unul; unic. Singurul drum spre oraş. ♦ (În construcţii negative) Nici un. Nu putea articula un singur cuvânt. ♦ (Adverbial) Numai, doar. Singur tu nu mi-ai plăcut. 4. (Determină subiectul sau obiectul; uneori ţine locul numelui) (Eu sau tu, el etc.) însumi (însuţi, însuşi etc.) chiar cu (sau tu, el etc.) în persoană. Am eu singur grijă. – lat. singulus.
Trimis de IoanSoleriu, 07.08.2008. Sursa: DEX '98

SÍNGUR adj., pron., adv. 1. adj. v. neînsoţit. 2. adj. unic, (înv.) singuratic. (singur la părinţi; a mai rămas un singur exemplar.) 3. pron. însumi. (Eu singur am observat aceasta.) 4. adv. v. doar. 5. adj. v. retras. 6. adj. v. stingher. 7. adj. pustiu, stingher. (A rămas singur pe lume.) 8. adj. v. solitar. 9. adj. v. răzleţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

síngur adj. m., pl. sínguri; f. sg. síngură, pl. síngure
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

síngur-singurél loc. adj. m., pl. sínguri-singuréi; f. sg. síngură-singurícă, pl. síngure-singuréle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SÍNGUR1 adv. De la sine. Poarta se deschide singură. /<lat. singulus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SÍNGUR2 singură (singuri, singure) 1) (despre persoane) Care nu este însoţit de nimeni; alături de care nu este altă persoană. 2) Care este unic; într-un singur exemplar. 3) (determinând un subiect exprimat prin pronume) Care nu presupune pe nimeni altcineva. Noi singuri. /<lat. singulus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

síngur (-ră), adj. – 1. Solitar, neînsoţit. – 2. Unic. – 3. Acelaşi. – 4. (adv.) Numai, doar. var. înv. singur. Mr., megl. singur. lat. sĭngŭlus (Puşcariu 1596; REW 7945), cf. vegl. sanglo, calabr. siengro, campid. singra, v. fr. sangle, prov., cat. sengles, sp., port. sendos, gal. senllo. – Der. singurătate, s.f. (izolare); singuratic (var. singuratec), adj. (solitar, izolat, retras, separat); (în)singura, vb. (a se izola); singurit, adj. (rar, solitar). Poate din rom. provine ngr. σέγγρα "celibatară" (Meyer, Neugr. St., II, 78).
Trimis de blaurb, 19.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Singur — Infobox Indian Jurisdiction native name = Singur | type = city | latd = 22.81 | longd = 88.23 locator position = right | state name = West Bengal district = Hooghly leader title = leader name = altitude = 14 population as of = 2001 population… …   Wikipedia

  • Singur — Original name in latin Singur Name in other language Singur State code IN Continent/City Asia/Kolkata longitude 22.80917 latitude 88.22944 altitude 16 Population 19402 Date 2012 01 17 …   Cities with a population over 1000 database

  • Chandannagore subdivision —   subdistrict   …   Wikipedia

  • singular — SINGULÁR, Ă, singulari, e, adj. 1. (gram.; în sintagmele) Număr singular (şi substantivat, n.) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr o categorie de fiinţe, de obiecte etc. Persoana întâi (sau a doua, a treia) singular =… …   Dicționar Român

  • ciclop — CICLÓP, ciclopi, s.m. 1. Figură mitică de uriaş antropofag, cu un singur ochi mare în mijlocul frunţii. 2. Gen de animal crustaceu inferior de apă dulce, cu un singur ochi, situat pe cefalotorace (Cyclops). – Din fr. cyclope, lat. cyclops, opis.… …   Dicționar Român

  • monolog — MONOLÓG, monoloage, s.n. 1. Scenă dintr o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, îşi exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care… …   Dicționar Român

  • solitar — SOLITÁR, Ă, solitari, e, adj., s.n. 1. adj. Care se găseşte singur; izolat, singuratic. ♢ Floare (sau frunză etc.) solitară = floare (sau frunză etc.) care creşte singură pe tulpină. ♦ (Despre locuri) Pustiu, neumblat. ♦ (Despre fiinţe; adesea… …   Dicționar Român

  • recital — RECITÁL, recitaluri, s.n. Concert al cărui program este susţinut de un singur solist; p. ext. (adesea fig.) manifestare artistică susţinută de un singur interpret (sau de câţiva). – Din fr. récital. Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • simplu — SÍMPLU, Ă, simpli, e, adj. 1. Care este format dintr un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ♢ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr un …   Dicționar Român

  • univoc — UNIVÓC, Ă, univoci, ce, adj. 1. Care are un singur sens sau păstrează acelaşi sens în întrebuinţări diferite. 2. (mat.) Care se caracterizează prin faptul că unui element dintr o primă mulţime îi corespunde un singur element din a doua mulţime. – …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”