simbolism

SIMBOLÍSM s.n. Sistem de simboluri (1), reprezentare prin simboluri. ♦ spec. Totalitate a simbolurilor proprii unei religii; reprezentare a dogmelor, a preceptelor religioase prin simboluri (1). 2. Curent programatic în literatura şi arta universală, constituit la sfârşitul secolului XIX, potrivit căruia valoarea fiecărui obiect şi fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată şi descifrată cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui curent. ♢ Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt sau a unui grup de sunete de a sugera sau de a întări noţiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine faţă de ea; legătură dintre un sunet sau un grup de sunete şi o anumită idee. – Din fr. symbolisme.

Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX '98



simbolísm s. n.

Trimis de siveco, 16.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



SIMBOLÍSM n. (la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX) Curent în literatură şi artă, care căuta să sugereze, prin valoarea muzicală şi simbolică a cuvintelor, nuanţele cele mai subtile ale vieţii interioare. /<fr. symbolisme

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SIMBOLÍSM s.n. 1. Curent în arta şi literatura universală, de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondenţe între fenomenele universului fizic şi cele ale lumii morale, eliberând totodată versul de rigorile tradiţionalismului clasic şi căutând prin melodie şi armonie verbală să-l apropie de muzică. ♦ (În artele plastice) Practicarea unei arte ideiste şi sintetiste în spiritul simbolismului literar. 2. Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau a întări noţiunea pe care o desemnează. 3. Curent filozofic idealist potrivit căruia legătura dintre idei nu presupune raporturi de la cauză la efect, ci de la simbol la obiectul reprezentat de acesta, gândirea reducându-se doar la cunoaşterea simbolurilor realităţii. [< fr. symbolisme].

Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DN



SIMBOLÍSM s. n. 1. sistem de simboluri destinate a interpreta fapte sau a exprima credinţe. 2. curent în literatură şi artă, de provenienţă franceză, de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondenţe între fenomenele universului fizic şi cele ale lumii spirituale, eliberând totodată versul de rigorile tradiţionalismului clasic şi căutând prin melodie şi armonie verbală să-l apropie de muzică. 2. simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau întări noţiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine faţă de ea. (< fr. symbolisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN