- silenţios
- SILENŢIÓS, -OÁSĂ, silenţioşi, -oase, adj. (livr.) Tăcut, liniştit. ♦ Care nu face zgomot. Tramvai silenţios. [pr.: -ţi-os] – Din fr. silencieux, lat. silentiosus.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98SILENŢIÓS adj. nezgomotos. (Ventilator silenţios.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeSILENŢIÓS adj. v. liniştit, tăcut.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesilenţiós adj. m. (sil. -ţi-os), pl. silenţióşi; f. sg. silenţioásă, pl. sileaţioáseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSILENŢI//ÓS silenţiosoásă ( silenţiosóşi, silenţiosoáse) Care nu produce zgomot. Maşină silenţiosoasă. [Sil. -ţi-os] /<fr. silencieux, lat. silentiosusTrimis de siveco, 06.12.2006. Sursa: NODEXSILENŢIÓS, -OÁSĂ adj. Care nu produce zgomot. [pron. -ţi-os. / < it. silenzioso, fr. silencieux].Trimis de LauraGellner, 16.04.2007. Sursa: DNSILENŢIÓS, -OÁSĂ adj. (despre aparate, vehicule) care nu produce zgomot. (< fr. silencieux, lat. silentiosus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.