- pâş
- PÂŞ1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care redă zgomotul uşor produs de paşii cuiva, de mersul în vârful picioarelor etc. – Onomatopee.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PÂŞ2 interj. v. piş1.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PÂŞ3 s.m. v. pârş.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PÂŞ s. v. cep.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepâş(-pâş) interj.Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortograficPÂŞ interj. (se foloseşte, de obicei repetat, pentru a imita zgomotul produs de mersul uşor sau în vârful picioarelor). /Onomat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpâş1, pâşi, s.m. (reg.) om tăcut şi rău, care priveşte pe sub sprâncene.Trimis de blaurb, 11.09.2006. Sursa: DARpâş2, pâşi şi pâşuri, s.n., s.m. (reg.) 1. snop (de paie, de grâu, de secarâ). 2. cocean de porumb.Trimis de blaurb, 11.09.2006. Sursa: DARpâş3, pâşuri, s.n. (reg.) 1. adaos făcut la un dulap care e prea scurt. 2. tip de încheietură la tocurile ferestrelor sau ale uşilor. 3. crestătură ornamentală la piciorul de sus al prispei.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DARpâş4, pâşuri, s.n. (reg.) unealtă de pescuit formată din nuiele de mesteacăn care alcătuiesc un fel de stavilă mobilă.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DARpîş interj. – Reproduce sunetele mersului silenţios. – var. pîşa. Creaţie expresivă, cf. fîş, pis, hîş. Relaţie cu păşi "a merge" (Candrea) este improbabilă şi se bazează numai pe încrucişarea ambelor cuvinte în var. pîşi "a merge". – Der. pîşcîi, vb. (a reproba, a dezaproba, a fluiera), cf. hîşcîi; pîşcîială, s.f. (demonstraţie de dezacord), ambele cuvinte înv., folosite de Dosoftei (sec. XVII) şi pe care Scriban le pune în mod greşit în legătură cu pîrsni; pîşpîi, vb. (a murmura, a şopti); pîşpîială, s.f. (şoaptă); pîşpîitor, adj. (şoptitor; înv., băgăcios, turbulent).Trimis de blaurb, 06.08.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.