sfrunta

sfrunta: SFRUNTÁ, sfruntez, vb. I. tranz. (Rar) A înfrunta (cu ostentaţie). – Din it. sfrontare.

Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SFRUNTÁ vb. v. brava, înfrunta, sfida.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sfruntá vb., ind. prez. 1 sg. sfruntéz, 3 sg. şi pl. sfrunteáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SFRUNT//Á sfruntaéz tranz. rar A înfrunta cu dispreţ şi în mod obraznic. /<it. sfrontare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SFRUNTÁ vb. I. tr. (Rar) A înfrunta. [< it. sfrontare].

Trimis de LauraGellner, 16.04.2007. Sursa: DN

SFRUNTÁ vb. tr. a înfrunta. (< it. sfrontare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

sfruntare — SFRUNTÁRE, sfruntări, s.f. (Rar) Acţiunea de a sfrunta şi rezultatul ei; p. ext. neruşinare, obrăznicie, impertinenţă. – v. sfrunta. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SFRUNTÁRE s. 1. provocare, sfidare. (Aruncă cuiva o sfruntare.) 2.… … Dicționar Român
sfida — SFIDÁ, sfidez, vb. I. tranz. A înfrunta pe cineva cu dispreţ, cu ostentaţie; a desfide. – Din it. sfidare. Trimis de dante, 01.04.2007. Sursa: DEX 98 SFIDÁ vb. 1. a brava, a desfide. (sfida moartea.) 2. a brava, a înfrunta, (rar) a sfrunta. (A… … Dicționar Român
sfruntat — SFRUNTÁT, Ă, sfruntaţi, te, adj. (Rar) Neruşinat, obraznic. – v. sfrunta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFRUNTÁT adj. arogant, impertinent, insolent, ireverenţios, îndrăzneţ, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, neruşinat … Dicționar Român
înfrunta — ÎNFRUNTÁ, înfrúnt, vb. I. tranz. 1. A mustra, a dojeni cu vorbe aspre de faţă cu alţii; a certa, a ocărî. 2. A ţine piept, a da piept, a rezista cu curaj (în faţa unei primejdii). ♦ refl. recipr. A avea un conflict, un schimb aprins de cuvinte. – … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias