sfredel

sfredel
SFRÉDEL, sfredele, s.n. 1. Unealtă în formă de bară, prevăzută la un capăt cu muchii ascuţite sau cu tăişuri şi folosită pentru executarea găurilor; burghiu. 2. (art.) Numele popular al unei constelaţii formate din trei stele. – Din bg. svredel.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SFRÉDEL s. 1. burghiu. 2. (tehn.) (pop.) spiţelnic. (Cu sfredelul se fac găuri în căpăţâna roţii căruţei.) 3. (entom.) sfredeluş. (sfredelul este omida fluturelui numit răchitar.) 4. (astron.; art.) (reg.) spiţelnicul (art.), câinele-mic, iezii-caprei (pl.).
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SFRÉDEL s. v. buclă, bulboacă, bulboană, cârlionţ, creţ, inel, ochi, ondulaţie, ondulă, spirală, val, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură, zuluf.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sfrédel s. n., pl. sfrédele
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SFRÉDEL sfredele n. Unealtă de perforat prin rotaţie, constând dintr-o bară de oţel spiralată şi cu muchii ascuţite; burghiu. /<bulg. svredel
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

sfrédel (-le), s.n. – 1. Burghiu. – 2. Spirală. – 3. Larvă de fluture (Cossus ligniperda). – Mr. sfreadine, megl. frădel, (s)fǫrdel(ă). sl. svrŭdlŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 341; Conev 66), cf. bg. svredel, sb. svrdao, ceh. svide, pol. swider. – Der. sfredeleac, s.n. (Mold., burghiu); sfredeli, vb. (a găuri, a perfora cu sfredelul; a pătrunde, a intra; refl., a se răscoli, a se întoarce); sfredelitor, adj. (pătrunzător); sdrelitură, s.f. (găurire); sfredeluş, s.m. (pitulice, Troglodytes parvulus; larva răchitarului, Cossus ligniperda).
Trimis de blaurb, 10.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • sfrédel — s. n., pl. sfrédele …   Romanian orthography

  • sfredeli — SFREDELÍ, sfredelésc, vb. IV. 1. tranz. A găuri, a perfora (cu sfredelul). 2. tranz. fig. (Despre priviri, despre senzaţii dureroase etc.) A pătrunde, a străbate (ca un sfredel); a scormoni. ♦ A străpunge mediul înconjurător, străbătându l,… …   Dicționar Român

  • trepan — TREPÁN, trepane, s.n. 1. Instrument de chirurgie în formă de sfredel, folosit la trepanaţii; p. ext. operaţie făcută cu acest instrument. 2. Instrument de sculptură, folosit pentru a face perforaţii adânci în piatră şi în marmură. 3. Un fel de… …   Dicționar Român

  • burghiu — BURGHÍU, burghie, s.n. Unealtă ascuţită de oţel în formă de spirală, care, prin mişcări de înşurubare, serveşte la găurirea cilindrică a materialelor; sfredel. ♢ Burghiu de foraj = unealtă de foraj în formă de bară, cu capătul ca o elice, care se …   Dicționar Român

  • spiţelnic — SPIŢÉLNIC, spiţelnice, s.n. Sfredel cu care se fac găuri în butucul şi în obezile roţii pentru a se monta spiţele; sfredel lung şi subţire (pentru găuri mici); butelnic. – Spiţă + suf. elnic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • sfredeluş — SFREDELÚŞ, sfredeluşi, s.m. I. Diminutiv al lui sfredel (1). II. 1. (ornit.) Pitulice. 2. (entom.; şi în sintagma sfredeluşul lemnului) Larva răchitarului. – Sfredel + suf. uş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFREDELÚŞ s. 1.… …   Dicționar Român

  • obădar — OBĂDÁR, obădare, s.n. (reg.) Sfredel folosit pentru a face găuri în obezi. – Obadă + suf. ar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  obădár s. n., pl. obădáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  OBĂDÁR obădare …   Dicționar Român

  • percutant — PERCUTÁNT, Ă, percutanţi, te, adj. 1. (Despre proiectile) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuţii. 2. (min.; în sintagma) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acţionează prin lovituri. 3. Cu o… …   Dicționar Român

  • sfredeleac — SFREDELEÁC, sfredeleacuri, s.n. (reg.) Diminutiv al lui sfredel (1). – Sfredel + suf. eac. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFREDELEÁC s. v. burghiaş, ochiul boului, pitulice, sfredeluş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • Controversy over national identity in Moldova — A controversy exists over the national identity and name of the native language of the main ethnicity of the Republic of Moldova. The controversy The indigenous majority, is defined as “Moldovan” by article 12 of the Constitution [… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”