taburet — TABURÉT, taburete, s.n. Scăunel rotund sau pătrat, fără spătar. ♦ spec. Scăunel fără spătar, prevăzut cu un dispozitiv de înălţare şi de coborâre, pe care stă cineva când cântă la pian. ♦ spec. Scăunel foarte scund, pe care îşi poate ţine… … Dicționar Român
scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… … Dicționar Român
scăunaş — SCĂUNÁŞ, (1) scăunaşe, s.n., (2) scăunaşi, s.m. 1. s.n. Scăunel. 2. s.m. (înv.) Negustor de vite sau de cereale; colector (de produse alimentare); comisionar (al unui negustor). [pr.: scă u – var.: (reg., 1) scăuiéş s.n … Dicționar Român
bedreag — BEDREÁG, bedreaguri, s.n. (reg.) Butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar. – et. nec. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BEDREÁG s. (tehn.) butuc, scaun de cioplit. (bedreag al rotarului.) Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
boc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. – Onomatopee. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BOC interj. poc! (boc! se aude în poartă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
copil — COPÍL1, copii, s.m. 1. Băiat sau fată în primii ani ai vieţii (până la adolescenţă). ♢ Copil de şcoală = copil care a depăşit vârsta de 7 (sau 6) ani şi merge la şcoală. Copil mic (sau, pop., de ţâţă) = sugaci. ♢ loc. adv. De (mic) copil = din… … Dicționar Român
câscâci — cîscîci ( iuri), s.n. – Piedică la moara de vînt. tc. kiskaç scăunel. Trimis de blaurb, 21.04.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
căluş — CĂLÚŞ, căluşuri, s.n. 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinţii dinainte ai unui animal, spre a l forţa să ţină gura deschisă; mototol de cârpe care se introduce în gura unei persoane, pentru a o împiedica să strige. ♢ expr. A pune … Dicționar Român
fiere — FIÉRE s.f. 1. Lichid amar, de culoare galbenă verzuie, secretat de ficat; bilă1. ♢ expr. A vărsa fiere, se zice despre o persoană plină de necaz, de ciudă, de mânie (care se manifestă cu violenţă). ♦ fig. Amărăciune, supărare, necaz. 2. (Şi în… … Dicționar Român
leagăn — LEÁGĂN, leagăne, s.n. 1. Pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. ♢ Cântec de leagăn = cântec cu care se adorm copiii. ♢ expr. Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început. 2. fig. Loc de origine,… … Dicționar Român
