scufundare

scufundare
SCUFUNDÁRE, scufundări, s.f. Acţiunea de a (se) scufunda şi rezultatul ei. – v. scufunda.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCUFUNDÁRE s. 1. imersiune, submersiune. (scufundare a unui submarin.) 2. înecare. (scufundare ambarcaţiei.) 3. v. afundare. 4. prăbuşire, surpare. (scufundare pămân-tului.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scufundáre s. f., g.-d. art. scufundării; pl. scufundări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • submersiune — SUBMERSIÚNE, submersiuni, s.f. 1. Cufundare totală a unui corp sub suprafaţa unui lichid. ♦ spec. (geol.) Coborâre a unei regiuni sub nivelul mării. 2. Adâncime la care se află cufundat un corp sub nivelul suprafeţei unui lichid. 3. Metodă de… …   Dicționar Român

  • îneca — ÎNECÁ, înéc, vb. I. 1. refl. şi tranz. A muri sau a face să moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid). ♢ expr. (refl.) A se îneca (ca ţiganul) la mal = a suferi un eşec în ultimul moment. 2. refl. (Despre nave) A se scufunda. ♢ expr. Parcă i …   Dicționar Român

  • baptisteriu — BAPTISTÉRIU, baptisterii, s.n. Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor. ♦ Spaţiu, capelă în interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. – Din lat. baptisterium. Trimis de paula,… …   Dicționar Român

  • epirogenetic — EPIROGENÉTIC, Ă, epirogenetici, ce, adj. (Despre mişcări tectonice) Care are caracter oscilatoriu şi care determină, de obicei, ridicarea unor blocuri continentale; epirogenic. – Din germ. epirogenetisch. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • ingresiune — INGRESIÚNE, ingresiuni, s.f. Înaintare a mării în unele porţiuni mai coborâte ale continentelor, în special prin gurile fluviilor, formând adesea golfuri. – Din fr. ingression, lat. ingressio, onis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • izocatabază — IZOCATABÁZĂ s.f. Linie care uneşte punctele cu aceeaşi intensitate a mişcării de scufundare a scoarţei terestre. [var. isocatabază s.f. / < fr. isocatabase, cf. gr. isos – egal, kata – în jos]. Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DN … …   Dicționar Român

  • naufragiu — NAUFRÁGIU, naufragii, s.n. Accident suferit de o navă, care duce la scufundarea ei sau la imposibilitatea de a şi continua călătoria. [pr.: na u ] – Din lat. naufragium, it. naufragio. Trimis de cornel, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  NAUFRÁGIU s.… …   Dicționar Român

  • tasa — TASÁ, pers. 3 tasează, verb. I. refl. (Despre terenuri) A se aşeza în straturi mai compacte, a se îndesa (prin scufundare), a deveni mai puţin afânat. – fr. tasser. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM  TASÁ, tasez, vb. I. tranz. A reduce… …   Dicționar Român

  • afundare — AFUNDÁRE, afundări, s.f. Acţiunea de a (se) afunda; cufundare. – v. afunda. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX S 88  Afundare ≠ ridicare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  AFUNDÁRE s. adâncire, cufundare, înfundare,… …   Dicționar Român

  • balast — BALÁST, balasturi, s.n. 1. Încărcături de saci de nisip, pietriş etc. care reechilibrează o ambarcaţie sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat; lest, savură. ♦ Cameră care se umple cu apă sau cu aer pentru a modifica greutatea unui submarin …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”