- scufunda
- SCUFUNDÁ, scufúnd, vb. I. 1. refl. şi tranz. A intra sau a băga cu totul în apă sau în alt lichid; a (se) cufunda. ♦ spec. A dispărea sau a face o navă să dispară sub nivelul apei (în urma unei avarii). ♦ refl. fig. (Despre aştri) A apune. 2. refl. A intra (adânc) în ceva, a se afunda (într-o materie moale); a se adânci, a se înfunda. ♦ (Despre ochi) A se înfunda în orbite. ♦ (Despre pământ) A se prăbuşi, a se surpa. ♢ expr. N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla nici un rău, nu va fi prea mare pagubă. 3. tranz. şi refl. fig. (Rar) A face să fie sau a se lăsa absorbit de o activitate, de o preocupare. – pref. s- + cufunda.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) scufunda ≠ a apăreaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSCUFUNDÁ vb. 1. a (se) îneca. (Ambarcaţia s-a scufunda.) 2. v. afunda. 3. (reg.) a se sodomi. (Pământul s-a scufunda.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSCUFUNDÁ vb. v. apune, asfinţi, aţinti, coborî, dispărea, fixa, pieri, pironi, pleca, ţinti, ţintui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimescufundá vb., ind. prez. 1 sg. scufúnd, 3 sg. şi pl. scufúndăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SCUFUNDÁ scufúnd tranz. (obiecte) A băga sau a intra cu totul într-un lichid. /S + a cufundaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE SCUFUNDÁ mă scufúnd intranz. (despre obiecte) A intra (adânc) în ceva; a se afunda. /S + a cufundaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXscufúnda s.f. art. (reg.; în loc adv.) de-a scufunda sau de-a scufundele = cu totul, în întregime.Trimis de blaurb, 05.12.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.