scris — SCRIS1, (4) scrise, s.n. 1. Faptul de a scrie (1). ♢ Maşină de scris = maşină folosită pentru dactilografierea textelor. ♢ loc. adj. şi adv. În scris = notat (pe hârtie). 2. Fel propriu de a scrie al cuiva, mod particular de a caligrafia semnele… … Dicționar Român
scriere — SCRÍERE, scrieri, s.f. 1. Acţiunea de a scrie şi rezultatul ei. 2. (concr.) Sistem de semne grafice convenţionale prin care sunt reprezentate în scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ♦ (înv.) Ortografie. ♦ Mod particular de a caligrafia… … Dicționar Român
condei — CONDÉI, condeie, s.n. 1. Unealtă de scris în formă de beţişor, la care se adaptează o peniţă; toc (împreună cu peniţa). ♢ Mânuitor de condei = scriitor (talentat). ♢ expr. Ca din condei = regulat, ordonat, frumos. A trage condeiul = a încărca la… … Dicționar Român
drege — DRÉGE, dreg, vb. III. (pop. şi fam.) 1. tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.) ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ♢ expr. A şi drege glasul (sau vocea) = a tuşi uşor… … Dicționar Român
lucrare — LUCRÁRE, lucrări, s.f. 1. Acţiunea de a lucra şi rezultatul ei; muncă, activitate. ♢ expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (concr.) Lucru realizat printr o… … Dicționar Român
ranversabil — ranversábil adj. m., pl. ranversábili; f. sg. ranversábilă, pl. ranversábile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RANVERSÁBIL, Ă adj. care poate fi ranversat. o (muz.) contrapunct ranve … Dicționar Român
scrie — SCRÍE, scríu, vb. III. 1. intranz. şi tranz. A reprezenta prin semne convenţionale sunetele sau cuvintele vorbirii. ♢ expr. (intranz.; în basme) De (sau pe) când scria (sau, refl., se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri străvechi. ♦… … Dicționar Român
scriptural — scripturál adj. m., pl. scripturáli; f. sg. scripturálă, pl. scripturále Trimis de siveco, 11.11.2006. Sursa: Dicţionar ortografic SCRIPTURÁL, Ă adj. referitor la scriitură, la textele scrise. o monedă scripturală = mijloc de plată altul decât… … Dicționar Român
scriptură — SCRIPTÚRĂ, scripturi, s.f. 1. Scriere bisericească cuprinzând Vechiul şi Noul Testament; Biblie. 2. (înv.) Operă literară, ştiinţifică etc. 3. (înv.) Însemnare, consemnare, relatare scrisă; text. 4. (înv.) Scris1 (2). – Din lat. scriptura. Trimis … Dicționar Român
slovă — SLÓVĂ, (1) slove, s.f. (pop.) 1. Literă (chirilică). ♦ Scriere; alfabet. 2. Scrisul cuiva, cu caracteristicile lui, după care poate fi identificat. 3. Ştiinţă de carte; învăţătură. – Din sl. slovo. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
