autentic — AUTÉNTIC, Ă, autentici, ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [pr.: a u ] – Din fr. authentique,… … Dicționar Român
imaginar — IMAGINÁR, Ă, imaginari, e, adj. 1. Care există numai în imaginaţie; închipuit, fictiv, ireal. ♦ (Substantivat, n.) Domeniu al imaginaţiei. 2. (mat.; despre numere) Care reprezintă rădăcina pătrată a unui număr real negativ. – Din fr. imaginaire,… … Dicționar Român
izvodit — izvodít, izvodítă, adj. (înv.) 1. inventat, născocit, scornit, născodit, stârnit, plăsmuit; descoperit. 2. compus, scris, redactat; compilat. 3. tălmăcit, tradus. 4. copiat, imitat; modelat. 5. desenat, conturat. 6. plănuit, proiectat. Trimis de… … Dicționar Român
mincinos — MINCINÓS, OÁSĂ, mincinoşi, oase, adj. 1. (Adesea substantivat), Care este înclinat să spună minciuni; care spune minciuni, care minte; care nu se ţine de cuvânt. 2. Fals, neadevărat, neîntemeiat. ♦ (fig.) Amăgitor, înşelător; himeric. – Minciună… … Dicționar Român
minţit — MINŢÍT s.n. Faptul de a minţi. – v. minţi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MINŢÍT adj. v. fals, inautentic, inventat, mincinos, născocit, neadevărat, neau tentic, neîntemeiat, nereal, plăsmuit, scornit. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
răsuflat — RĂSUFLÁT, Ă, răsuflaţi, te, adj. (Despre băuturi) Care şi a pierdut tăria, gustul datorită pătrunderii aerului sau păstrării în condiţii proaste. ♦ fig. (fam.) Învechit; arhicunoscut, banal. – v. răsufla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
scornitor — SCORNITÓR, OÁRE, scornitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care scorneşte, inventează; creator; care lansează zvonuri, care minte. – Scorni + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCORNITÓR s. v. creator, făuritor,… … Dicționar Român
spuriu — SPÚRIU adj. v. fals, inautentic, inventat, mincinos, născocit, neadevărat, neautentic, neîntemeiat, nereal, plăsmuit, scornit. Trimis de siveco, 20.02.2008. Sursa: Sinonime spuríu s.n. (înv.) 1. (în forma: şpurius) presimţire, bănuială. 2. fler … Dicționar Român
strâmb — STRÂMB, Ă, strâmbi, e, adj., adv. I. adj. 1. (Despre lucruri) Care prezintă neregularităţi sau abateri de la forma normală, dreaptă; diform. ♦ (Despre drumuri) Lipsit de aliniere, cotit, întortocheat. 2. Lăsat sau căzut într o parte; aplecat,… … Dicționar Român