spuriu

spuriu
SPÚRIU adj. v. fals, inautentic, inventat, mincinos, născocit, neadevărat, neautentic, neîntemeiat, nereal, plăsmuit, scornit.
Trimis de siveco, 20.02.2008. Sursa: Sinonime

spuríu s.n. (înv.) 1. (în forma: şpurius) presimţire, bănuială. 2. fler, perspicacitate.
Trimis de blaurb, 15.01.2009. Sursa: DAR

spúriu (-ii), s.m. – (Trans. de N) Bastard, fiu natural. – var. şpuriu, Bucov. spur. lat. spuriur, fără îndoială indirect. Drăganu, Dacor., II, 611-7, certifică caracterul popular al cuvîntului; dar. pron. şpuriu, cu ş (BL, VI, 199), inidică o provenienţă mag. sau germ. – Der. spureancă (var. Bucov. spuroaică), s.f. (fiică naturală).
Trimis de blaurb, 14.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • spurio — spù·rio agg. 1. CO illegittimo: figli spuri Sinonimi: adulterino, bastardo. Contrari: legittimo. 2. TS filol. di opera letteraria, che non appartiene all autore a cui viene attribuita, che non è autentica: le commedie spurie di Plauto Contrari:… …   Dizionario italiano

  • mincinos — MINCINÓS, OÁSĂ, mincinoşi, oase, adj. 1. (Adesea substantivat), Care este înclinat să spună minciuni; care spune minciuni, care minte; care nu se ţine de cuvânt. 2. Fals, neadevărat, neîntemeiat. ♦ (fig.) Amăgitor, înşelător; himeric. – Minciună… …   Dicționar Român

  • puspūris — pùspūris sm. (1), puspūrỹs (3b) Up 1. Kv, Erž, Imb, OG190 pusė pūro: Bulbių pùspūrį sėjimo turėjau Lkv. Pernai metą kas rytą galėjau po pùspūrį lengviai sumalti Jn. Pùspūrį miežių daviau Strn. Kviečių, žirnių ir pupelių duok visiems po… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • spūrys — spūrỹs sm. (4) Str, Ml žr. spyrys 1: Jau griūva namas, ale da spūriù paspyriau, tai da turėsis Prng. Obelis visa spūriaĩs paspirta Plš. Gonkom jau reikia spū̃rio Švnč. | Spū̃rį andeda, kad žagrės ienos nesueit[ų] Klt …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”