- spuriu
- SPÚRIU adj. v. fals, inautentic, inventat, mincinos, născocit, neadevărat, neautentic, neîntemeiat, nereal, plăsmuit, scornit.Trimis de siveco, 20.02.2008. Sursa: Sinonimespuríu s.n. (înv.) 1. (în forma: şpurius) presimţire, bănuială. 2. fler, perspicacitate.Trimis de blaurb, 15.01.2009. Sursa: DARspúriu (-ii), s.m. – (Trans. de N) Bastard, fiu natural. – var. şpuriu, Bucov. spur. lat. spuriur, fără îndoială indirect. Drăganu, Dacor., II, 611-7, certifică caracterul popular al cuvîntului; dar. pron. şpuriu, cu ş (BL, VI, 199), inidică o provenienţă mag. sau germ. – Der. spureancă (var. Bucov. spuroaică), s.f. (fiică naturală).Trimis de blaurb, 14.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.