scoică

scoică
SCÓICĂ, scoici, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de moluşte care au corpul moale, ocrotit de două valve calcaroase, de obicei cenuşii, care formează scheletul extern al animalului. ♢ Scoică de râu = gen de scoici comestibile care trăiesc pe sub malurile adânci ale râurilor (Unio); moluscă din acest gen. Scoică de baltă (sau de lac) = gen de scoici comestibile care trăiesc de obicei în mâlul apelor stătătoare sau cu un curs liniştit (Anodonta); moluscă din acest gen. Scoică de mărgăritar (sau de perle de mare) = scoică din Oceanul Indian şi Pacific, care produce perle (Meleagrina margaritifera). 2. Scheletul calcaros al scoicii (1); cochilie. ♦ Cochilie de melc. 3. Acoperiş (de sticlă) în forma unei cochilii de scoică (1) sau în formă de evantai, construit la intrarea într-o clădire. 4. Excrescenţă osoasă care se formează pe chişiţa sau pe coroana copitei calului şi care face ca animalul să şchiopăteze. 5. (La armele de vânătoare) Adâncitura închizătorului, în care este înşurubat percutorul. – Din sl. skolika.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCÓICĂ s. (zool.) 1. bivalvă, lameli-branhiat. (Mâncare de scoicăi.) 2. scoică de baltă (Anodonta) = anodontă, scoică de lac; scoică de lac v. scoică de baltă. 3. v. cochilie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SCÓICĂ s. v. auriculă, pavilionul urechii, ureche.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SCOICĂ DE MÁRE s. v. stridie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scóică s. f., g.-d. art. scóicii; pl. scoici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

scóică de mărgăritár s. f. + prep. + s. n.
Trimis de siveco, 05.05.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

scóică de râu s. f. + prep. + s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCÓI//CĂ scoicăci f. 1) Moluscă cu corpul moale, închis într-o cochilie calcaroasă. ♢ scoică-de-râu, scoică-de-baltă scoici dulcicole de talie mică, comestibile. scoică-de-mărgăritar scoică marină exotică în care se formează perle. 2) Înveliş protector calcaros al acestei moluşte; cochilie. 3) fig. Obiect asemănător cu acest înveliş. 4) Căsa calcaroasă a melcului. 5) Acoperiş mic sub formă de streaşină construit deasupra intrării într-o clădire; marchiză. 6) Excrescenţă cornoasă ce apare uneori pe chişiţa sau pe copita calului. /<sl. skolika
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

scóică (-ci), s.f. – 1. Specie de moluşte, cochilie. – 2. Os mort, tumoare pe tendon. – 3. Ureche, pavilion al urechii. – 4. Ţintă cu cap de metal strălucitor, drept ornament. sl. skolĭka (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 332; Conev 53), cf. bg., pol. skojka, sb., cr., slov. skoljka.
Trimis de blaurb, 23.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • scóicã — s. f., g. d. art. scóicii; pl. scoici …   Romanian orthography

  • Hotel La Scoica Land — (Мамая,Румыния) Категория отеля: 3 звездочный отель Адрес: Bd. Mamaia Nord, 34 …   Каталог отелей

  • anodontă — ANODÓNTĂ, anodonte, s.f. (zool.) Scoică de lac. – Din fr. anodonte. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ANODÓNTĂ s. v. scoică de baltă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  ANODÓNTĂ s.f. Scoică de apă dulce. [< …   Dicționar Român

  • ghioc — GHIÓC1, ghioci, s.m. (bot.; reg.) Albăstrea. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GHIÓC2, ghiocuri, s.n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porţelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia… …   Dicționar Român

  • scoicuţă — SCOICÚŢĂ, scoicuţe, s.f. Diminutiv al lui scoică. – Scoică + suf. uţă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  scoicúţă s. f., g. d. art. scoicúţei; pl. scoicúţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  scoicúţă, scoi …   Dicționar Român

  • Championnats du monde de course en ligne (canoë-kayak) 1994 — Infobox compétition sportive Championnats du monde de course en ligne 1994 Éditions 26es Lieu Mexico  Mexique …   Wikipédia en Français

  • conchilio — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia scoică . [pron. li o . / < fr. conchylio , cf. gr. konkhylion]. Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DN  CONCHILIO elem. scoică . (<fr. conchylio , cf. gr. konkhylion) …   Dicționar Român

  • lamelibranhiat — LAMELIBRANHIÁT, Ă, lamelibranhiaţi, te, adj., s.f. 1. adj. (Despre moluşte) Cu branhiile în formă de lamele. 2. s.f. (La pl.) Clasă de moluşte cu corpul turtit lateral, pe care l acoperă o cochilie formată din două valve, şi cu branhiile în formă …   Dicționar Român

  • opercul — OPÉRCUL, opercule, s.n. Fiecare dintre plăcile osoase care acoperă deschiderea branhială la unele specii de peşti. ♦ Căpăcel care astupă gura cochiliei la unii melci. – Din fr. opercule, lat. operculum. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • ostracism — OSTRACÍSM s.n. 1. Formă de judecată a adunării poporului, în vechea Atena, prin care un cetăţean, considerat primejdios pentru libertatea şi securitatea regimului, era exilat temporar. 2. Persecuţie, ostracizare. – Din fr. ostracisme. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”