coborâre — COBORẤRE, coborâri, s.f. Acţiunea de a (se) coborî, coborâş. ♦ (concr.) Loc pe unde se coboară. [var.: pogorấre s.f.] – v. coborî. Trimis de hai, 27.07.2007. Sursa: DEX 98 Coborâre ≠ ascensiune, suire, urcare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
coborât — COBORẤT1 s.n. Faptul de a coborî. – v. coborî. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 COBORẤT2, Ă, coborâţi, te, adj. 1. Care a fost dat jos de pe o înălţime sau dintr un vehicul, 2. (Despre mercurul termometrului) Care nu s a înălţat,… … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român
redus — REDÚS, Ă, reduşi, se, adj. 1. Scăzut, micşorat, diminuat (ca proporţii, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcţii şi expresii algebrice) Asupra căreia s a efectuat operaţia pentru obţinerea celei mai simple forme; simplificat. 2.… … Dicționar Român
scăzut — SCĂZÚT, Ă, scăzuţi, te, adj. 1. (Despre ape) Cu nivelul coborât. ♦ (Despre mâncăruri) Cu sos puţin şi bine legat. 2. (Despre voce, glas) Cu intensitate slabă; coborât, şoptit. 3. (Despre temperatură) Cu valori coborâte, joase. – v. scădea. Trimis … Dicționar Român
slăbănog — SLĂBĂNÓG, OÁGĂ, slăbănogi, oage, adj., s.m. I. adj. 1. (Adesea substantivat) Slab la trup, uscăţiv. 2. Lipsit de putere, de vlagă; debil. II. s.m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cărnoasă, cu frunze ovale dinţate şi cu flori galbene punctate… … Dicționar Român
încet — ÎNCÉT, ÎNCEÁTĂ, înceţi, te, adj., adv. 1. adj. Fără viteză; liniştit, lin, domol. ♦ (Despre oameni) Care reacţionează cu întârziere, care face ceva în ritm lent. ♦ (Despre judecată, gândire) Care raţionează cu greutate; greoi. 2. adj. (Despre… … Dicționar Român