- schepsis
- SCHÉPSIS s.n. (fam.) Minte, pricepere, judecată; perspicacitate. ♢ loc. adj. şi adv. Cu schepsis = cu socoteală, cu chibzuinţă; cu un anumit scop, cu o anumită intenţie (nemărturisită). – Din ngr. sképsis.Trimis de romac, 07.04.2004. Sursa: DEX '98SCHÉPSIS s. v. acuitate, agerime, calcul, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, clarviziune, cugetare, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, gândire, înţelepciune, judecată, măsură, meditare, meditaţie, minte, moderaţie, pătrundere, perspicacitate, raţiune, reflectare, reflecţie, reflexie, socoteală, socotinţă, subtilitate, tact.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeschépsis s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSCHÉPSIS n. fam. Capacitate de pătrundere în esenţa lucrurilor; perspicacitate; pricepere. ♢ Cu schepsis cu socoteală; cu chibzuinţă. /<ngr. sképsisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSCHÉPSIS s.n. (fam.) Minte, pricepere; perspicacitate. ♦ Cu schepsis = cu judecată, cu chibzuinţă. [< gr. skepsis].Trimis de LauraGellner, 07.04.2007. Sursa: DNSCHÉPSIS s. n. (fam.) minte, pricepere; perspicacitate. o cu schepsis = cu judecată, cu chibzuinţă, gândit. (< gr. skepsis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNschépsis s.n. – 1. (înv.) Analiză, investigare. – 2. Sens, semnificaţie. ngr. σϰέψις (Gáldi 248). sec. XVIII, înv.Trimis de blaurb, 18.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.