- acuitate
- ACUITÁTE s.f. 1. (livr.) Capacitate a organelor de simţ de a percepe excitaţii oricât de slabe şi de a diferenţia excitaţii foarte asemănătoare între ele; ascuţime, agerime. ♢ loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [pr.: -cu-i-] – Din fr. acuité.Trimis de ana_zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX '98ACUITÁTE s. 1. agerime, clarviziune, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, (livr.) penetranţă, sagacitate, (fam.) schepsis, (fig.) ascuţime. (acuitate spiritului.) 2. v. simţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeacuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. acuităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficACUITÁTE f. Caracter acut; agerime. acuitate auditivă. [G.-D. acuităţii; Sil. -cu-i-] /<fr. acuitéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXACUITÁTE s.f. 1. (Liv.) Capacitatea senzorială de a înregistra excitaţii foarte slabe; agerime, ascuţime. ♦ Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [pron. -cu-i-. / cf. fr. acuité < lat. acutus – ascuţit].Trimis de LauraGellner, 21.02.2006. Sursa: DNACUITÁTE s. f. 1. capacitate senzorială de a percepe excitaţii foarte slabe; agerime, ascuţime. 2. grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce, un instrument muzical. (< fr. acuité)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.