- sbici
- sbíci (sbíce), s.n. – (Banat, Trans.) Bici. – var. zbici. De la bici, cu s- expresiv. – Der. sbicer, s.n. (bici); sbiciuşcă, s.f. (bici); sbiciui, vb. (a da bice).Trimis de blaurb, 16.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sbicire — sbicí ( césc, ít), vb. refl. – A usca la soare sau la vînt. – var. zbici. sb. zbječi se a se strînge (Candrea). – Der. sbiceală, s.f. (acţiunea de a usca). Legătura cu sl. suchŭ uscat (Cihac, II, 327) este improbabilă. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român