brebenoc — BREBENÓC, brebenoci, s.m. (bot.; reg.) Saschiu. – Din ucr. bervinok. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BREBENÓC s. v. saschiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime brebenóc s. m … Dicționar Român
Flora of Romania — All the genera and species of plants found in Romania are presented in The Flora of Romania Illustrated determinator of vascular plants vol I Romanian Academy Publishing House, 1977. =Kingdom Plantae= Division Pteridophyta Kingdom Division Class… … Wikipedia
ban — BAN1, bani, s.m. 1. Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2.… … Dicționar Român
bărbănoc — bărbănóc ( ci), s.m. – Varietate de saschiu (Vinca herbacea, Vinca minor). – var. barbanoc, brăbănoc, brebenoc etc. De la un prototip sl. *barvinokŭ (‹ lat. pervinca), cf. rut., rus. barvinok, pol. barwinek (Miklosich, Fremdw., 77; Berneker 44).… … Dicționar Român
cununiţă — CUNUNÍŢĂ, cununiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui cunună. 2. (bot.) Ciritel. – Cunună + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUNUNÍŢĂ s. 1. coroniţă. (O cununiţă de flori.) 2. (bot.; Spiraea ulmifolia) (reg.) caprifoi, taulă,… … Dicționar Român
fiong — FIÓNG, fionguri, s.n. (înv. şi reg.) Fundă (făcută din panglici cu ciucuri) purtată de femei ca podoabă (pe cap). [var.: fiónc s.n.] – Din ngr. fiónkos, tc. fiyonga. Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX 98 fiong s … Dicționar Român
foiufiu — foiufíu ( íi), s.m. – Saschiu (Vinca herbacea). – var. foainfir, foaienfir, făhiu, fonfiu, fonchiu, foiumfie, foionfiu, foiufoi, etc. Mag. folyófű (Drăganu, Dacor., VI, 274). Anumite var. se explică printr o etimologie populară care le a apropiat … Dicționar Român
fonchiu — fonchíu (fonfíu), s.n. (reg.) plantă cu flori albastre ce creşte prin păduri şi crânguri; pervincă, saschiu. Trimis de blaurb, 10.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
fonfiu — fonfíu s.m. (reg.) plantă cu flori albastre ce creşte prin păduri şi crânguri; pervincă, fonchiu, saschiu. Trimis de blaurb, 10.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
iederă — IÉDERĂ, iedere, s.f. Specie de arbust târâtor sau agăţător, cu frunze verzi strălucitoare şi cu flori mici, galbene verzui, adesea cultivat ca plantă decorativă (Hedera helix). ♢ Iederă albă = arbust cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze… … Dicționar Român