- sacrileg
- SACRILÉG, -Ă, sacrilegi, -ge, adj. (livr.) Care săvârşeşte un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus.Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98SACRILÉG adj. v. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSACRILÉG adj, s. v. pângăritor, profanator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesacrilég adj. m. (sil. -cri-), pl. sacrilégi; f. sg. sacrilégă, pl. sacrilégeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSACRILÉ//G sacrileggă (sacrileggi, sacrilegge) şi substantival livr. Care comite un sacrilegiu. /<lat. sacrilegus, fr. sacrilegeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSACRILÉG, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; nelegiuit, blestemat. [< lat. sacrilegus < sacer – sacru, legere – a culege].Trimis de LauraGellner, 27.08.2005. Sursa: DNSACRILÉG, -Ă adj., s. m. f. (cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; profanator; (p. ext.) nelegiuit, blestemat. (< lat. sacrilegus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.