pângăritor

pângăritor: PÂNGĂRITÓR, -OÁRE, pângăritori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care pângăreşte; profanator, defăimător, dezonorant, batjocoritor. – Pângări + suf. -tor.

Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

PÂNGĂRITÓR adj., s. 1. adj., s. profanator, (livr.) sacrileg, (înv.) spurcător. (pângăritor al celor sfinte.) 2. s. profanator, (rar) violator. (pângăritor de morminte.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

pângăritór adj. m., s. m., pl. pângăritóri; f. sg. şi pl. pângăritoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PÂNGĂRIT//ÓR pângăritoroáre (pângăritoróri, pângăritoroáre) Care pângăreşte; profanator. Acţiune pângăritoroare. /a pângări + suf. pângăritortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

profanator — PROFANATÓR, OÁRE, profanatori, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care profanează; pângăritor. – Din fr. profaneteur, lat. profanator, oris. Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX 98 PROFANATÓR adj., s. 1. adj., s. pângăritor, ( … Dicționar Român
violator — VIOLATÓR, OÁRE, violatori, oare, s.m. şi f. (Adesea adjectival) 1. Persoană care violează (1,2), care determină sau pricinuieşte o încălcare a unei legi, dispoziţii, convenţii etc.; infractor; profanator, pângăritor. 2. Persoană care comite un… … Dicționar Român
sacrileg — SACRILÉG, Ă, sacrilegi, ge, adj. (livr.) Care săvârşeşte un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SACRILÉG adj. v. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn,… … Dicționar Român
spurcător — SPURCĂTÓR adj., s. v. pângăritor, profana tor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias