violator

VIOLATÓR, -OÁRE, violatori, -oare, s.m. şi f. (Adesea adjectival) 1. Persoană care violează (1,2), care determină sau pricinuieşte o încălcare a unei legi, dispoziţii, convenţii etc.; infractor; profanator, pângăritor. 2. Persoană care comite un viol. [pr.: vi-o-] – Din fr. violateur, lat. violator, -oris.

Trimis de oprocopiuc, 01.04.2004. Sursa: DEX '98



VIOLATÓR s. v. pângăritor, profanator, silu-itor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



violatór s. m. (sil. vi-o-), pl. violatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VIOLAT//ÓR violatoroáre (violatoróri, violatoroáre) m. şi f. 1) Persoană care violează. violatorul legii. 2) Persoană care a comis un viol. violatorul a fost condamnat. /<fr. violateur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



VIOLATÓR, -OÁRE s.m. şi f. 1. Cel care violează, care calcă legea, un drept etc.; infractor; profanator. 2. Cel care comite un viol. [pron. vi-o-. / < viola + -tor].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



VIOLATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care violează (legea, un drept etc.); infractor; profanator. 2. cel care comite un viol. (< fr. violateur, lat. violator)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN