Dicționar Român. 2013.
rebeliune — REBELIÚNE, rebeliuni, s.f. Act de violenţă sau de ameninţare gravă săvârşit faţă de un organ de stat sau de un reprezentant al lui, în scopul de a împiedica îndeplinirea atribuţiilor sale; p. ext. răzvrătire, revoltă. [pr.: li u ] – Din fr.… … Dicționar Român
sediţios — SEDIŢIÓS, OÁSĂ, sediţioşi, oase, adj. (livr.) Care se revoltă împotriva unei autorităţi, care îndeamnă la răzvrătire, înclinat către răzvrătire, de răzvrătire. Strigăte sediţioase. [pr.: ţi os] – Din fr. séditieux, lat. seditiosus. Trimis de… … Dicționar Român
sediţiune — SEDIŢIÚNE, sediţiuni, s.f. (livr.) Răzvrătire, revoltă, răscoală. [pr.: ţi u ] – Din fr. sédition, lat. seditio, onis. Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SEDIŢIÚNE s. v. răscoală, răsculare, răz meriţă, răzvrătire, rebeliune,… … Dicționar Român
frondă — FRÓNDĂ, fronde, s.f. Mişcare social politică din Franţa, la mijlocul sec. XVII, îndreptată împotriva absolutismului regal. ♦ fig. Opoziţie neprincipială, răzvrătire cu caracter de persiflare pornită din motive personale. – Din fr. fronde. Trimis… … Dicționar Român
revoltă — REVÓLTĂ, revolte, s.f. 1. Sentiment de mânie provocat de o nedreptate sau de o acţiune nedemnă; indignare. 2. Răscoală spontană, neorganizată; răzvrătire, rebeliune. – Din fr. révolte. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 REVÓLTĂ s. 1. v … Dicționar Român
apostazie — APOSTAZÍE, apostazii, s.f. 1. Renunţare publică la o anumită credinţă religioasă; renegare a unei doctrine sau concepţii. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii [Var: apostasíe s.f.] – Din ngr. apostasía, fr. apostasie. Trimis de mihvar,… … Dicționar Român
represalii — REPRESÁLII s.f. pl. Măsuri drastice luate de anumite organe de stat împotriva unor grupuri sociale, ca urmare a săvârşirii, de către acestea, a unor acte de răzvrătire. ♦ Măsuri de constrângere luate de un stat împotriva organelor sau cetăţenilor … Dicționar Român
zaveră — ZAVÉRĂ, zavere, s.f. (înv. şi reg.) Nume dat răscoalei organizate de greci în 1821 împotriva stăpânirii turceşti (cu ramificaţie şi în ţările româneşti); p. gener. revoltă, răscoală, răzvrătire. – Din scr., bg. zavera. Trimis de spall, 11.03.2002 … Dicționar Român
burzuluială — BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s.f. Faptul de a (se) burzului; răzvrătire. ♦ Supărare, enervare, mânie. ♦ (înv.) Răscoală. – Burzului + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BURZULUIÁLĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriţă,… … Dicționar Român
demonism — DEMONÍSM s.n. Credinţă în demoni; demonie. ♦ Atitudine diabolică. – Din fr. démonisme. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEMONÍSM s. v. satanism. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime demonísm s. n. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
