- apostazie
- APOSTAZÍE, apostazii, s.f. 1. Renunţare publică la o anumită credinţă religioasă; renegare a unei doctrine sau concepţii. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii [Var: apostasíe s.f.] – Din ngr. apostasía, fr. apostasie.Trimis de mihvar, 27.10.2003. Sursa: DEX '98apostazíe s. f., art. apostazía, g.-d. art. apostazíei; pl. apostazíi, art. apostazíileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAPOSTAZÍ//E apostaziei f. 1) Renunţare în public la o religie. 2) fig. Renunţare la convingerile de mai înainte; renegare a unei doctrine sau a unei concepţii. [G.-D. apostaziei] /<fr. apostasie, lat. apostasiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAPOSTAZÍE s.f. 1. Revoltă, răzvrătire, răscoală împotriva unei stăpâniri. 2. Renunţare publică la o religie. ♦ Renegare a unei doctrine sau a unei concepţii. [gen. -iei. / < ngr. apostasia, cf. fr. apostasie, it., lat. apostasia, gr. apostasis – părăsire].Trimis de LauraGellner, 25.01.2006. Sursa: DNAPOSTAZÍE s. f. 1. renegare publică a unei credinţe religioase, a unor convingeri. 2. răzvrătire împotriva stăpânirii. (< fr. apostasie, lat., gr. apostasia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.