- răzuitură
- RĂZUITÚRĂ, răzuituri, s.f. Faptul de a răzui; (concr.) ceea ce rămâne în urma răzuirii, rămăşiţe căzute în urma răzuirii. [pr.: -zu-i-] – Răzui + suf. -tură.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98răzuitúră s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art. răzuitúrii; pl. răzuitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRĂZUITÚR//Ă răzuiturăi f. 1) v. A RĂZUI. 2) Masă constând din resturi provenite prin răzuire. /a răzui + suf. răzuiturăturăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.