răzleţit

răzleţit
RĂZLEŢÍT adj. 1. despărţit, izolat, separat, (pop.) răznit, (înv.) osebit. (Pasăre răzleţit de stol.) 2. pierdut, rătăcit, răznit. (O oaie răzleţit.) 3. dispersat, împrăştiat, răsfirat, răspândit, risipit, (pop.) răznit, (înv. şi reg.) răşchirat. (O mulţime răzleţit.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • rătăcit — RĂTĂCÍT, Ă, rătăciţi, te, adj. 1. Care a greşit drumul sau a pierdut direcţia; dezorientat. ♦ fig. Care greşeşte prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată. ♦ fig. (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o ţintă precisă; care… …   Dicționar Român

  • răznit — RĂZNÍT adj. pierdut, rătăcit, răzleţit. (Oaie răznit.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  RĂZNÍT adj. v. despărţit, dispersat, izolat, împrăştiat, răsfirat, răspândit, răzleţit, risipit, separat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • despărţit — DESPĂRŢÍT1 s.n. Despărţire (1). ♢ Despărţitul oilor = desfacerea tovărăşiei de stână, toamna, când se împart proprietarilor oile şi produsele lor. – v. despărţi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESPĂRŢÍT2, Ă, despărţiţi, te, adj. 1 …   Dicționar Român

  • izolat — IZOLÁT, Ă, izolaţi, te, adj. (Adesea adverbial) Separat; p. ext. îndepărtat; retras. ♦ Situat la distanţă (unul de altul); răzleţ, ♦ Care constituie o excepţie. Un caz izolat. – v. izola. cf. fr. i s o l é, it. i s o l a t o. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • osebit — OSEBÍT, Ă, osebiţi, te, adj. (înv. şi pop.) 1. Deosebit, diferit. ♢ loc. prep. Osebit de... = în afară de..., pe lângă. 2. Care iese din comun; ales, remarcabil; p. ext. foarte mare. – v. osebi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • pierdut — PIERDÚT, Ă, pierduţi, te adj. 1. (Despre obiecte, bunuri) Care nu se mai află în posesiunea proprietarului, care nu mai este la locul lui obişnuit, despre care nu se ştie unde se află. ♦ Care nu mai există, care a dispărut. 2. (Despre oameni)… …   Dicționar Român

  • răsfirat — RĂSFIRÁT, Ă, răsfiraţi, te, adj. 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite); rărit. 2. (Despre părţi care compun un întreg) Depărtat unul de altul, aşezat la distanţă; (despre un întreg) ale cărui… …   Dicționar Român

  • răşchirat — RĂŞCHIRÁT, Ă, răşchiraţi, te, adj. Depărtat, întins în lături. ♦ Împrăştiat; răsfirat. ♦ Ramificat, rămuros. [var.: răschirát, ă adj.] – v. răşchira. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂŞCHIRÁT adj. 1. v. răsfirat. 2. v …   Dicționar Român

  • separat — SEPARÁT, Ă, separaţi, te, adj. Care se găseşte izolat, care nu comunică, nu se confundă cu alţii, nu e în legătură cu alţii; deosebit; care a fost izolat dintr un complex. ♢ Pace separată = pace pe care o încheie un stat în mod izolat, fără… …   Dicționar Român

  • împrăştiat — ÎMPRĂŞTIÁT, Ă, împrăştiaţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Distrat, zăpăcit; dezordonat, dezorganizat. 2. (Despre lucruri) Aflat în dezordine, risipit. [pr.: ti at] – v. împrăştia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPRĂŞTIÁT adj. 1.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”