- război
- RĂZBÓI1, războaie, s.n. Conflict armat (de durată) între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice şi politice; răzbel. Război civil = luptă armată între două sau mai multe grupări politice de orientări diferite din interiorul unui stat în vederea schimbării ordinii politice şi de stat sau pentru menţinerea celei existente. Război rece = stare de încordare, de tensiune în relaţiile internaţionale, provocată de politica de ostilitate a unor state faţă de altele, care nu ia totuşi forma unui conflict armat. Război psihologic = stare de tensiune, de hărţuială nervoasă, psihică, iniţiată şi întreţinută cu scopul de a zdruncina moralul forţelor adverse şi de a demoraliza populaţia. Stare de război = beligeranţă. ♦ fig. Ceartă; neînţelegere, vrajbă, gâlceavă. – Din sl. razboj "ucidere, jaf".Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RĂZBÓI2, războaie, s.n. 1. Maşină de lucru folosită pentru confecţionarea ţesăturilor din fibre textile. 2. Unealtă casnică de ţesut; argea, stative. – Din bg., scr. razboj.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RĂZBOÍ3, războiesc, vb. IV. refl. recipr. (Şi fig.) A purta război1, a se lupta, a se bate. – Din război1.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Război ≠ paceTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeRĂZBÓI s. 1. (pop.) stative (pl.), (reg.) argea, teară. (A ţese ceva la război.) 2. cal, căluşel. (război la moara de vânt.)Trimis de siveco, 18.11.2008. Sursa: SinonimeRĂZBÓI s. (mil.) 1. conflict, (înv. şi pop.) bătaie, răzbel, (reg.) bozgun, (înv.) harţă, oaste, oştenie, oştenire, oştire, oştit. (S-a iscat un război.) 2. (înv.) nepace. (Stare de război.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeRĂZBÓI s. v. bătălie, car, chingă, gherghef, încăierare, înfruntare, jug, luptă, punte.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeRĂZBOÍ vb. v. lupta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerăzbói (conflict armat, unealtă) s. n., pl. războáieTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficrăzboí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. războiésc, imperf. 3 sg. războiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. războiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficrăzbói-fúlger s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRĂZB//ÓI1 războioáie n. 1) Conflict armat între două sau mai multe state, grupuri sociale etc. război mondial. război colonial. ♢ război de eliberare naţională luptă armată a popoarelor împotriva cotropitorilor străini în vederea cuceririi independenţei şi apărării suveranităţii statului. război rece stare de tensiune în relaţiile internaţionale, caracterizată prin menţinerea unei încordări permanente între statele cu orânduiri sociale diferite. 2) fig. Schimb de vorbe răstite, adesea ofensatoare; sfadă; ceartă. /<sl. razbojTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRĂZB//ÓI2 războioáie n. 1) Instalaţie casnică alcătuită din două suluri, iţe şi vătale, folosită la confecţionarea ţesăturilor. A ţese ceva la război. 2) Maşină de ţesut, folosită în industrie. 3) pop. Covor mare de perete, bogat ornamentat. /<sb. razbojTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE RĂZBO//Í mă războiiésc intranz. şi fig. A purta război; a se lupta; a se bate. /Din războiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.