- ritorie
- RITORÍE s. v. elocvenţă, oratorie, retorică.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
retor — RÉTOR, retori, s.m. 1. (În antichitatea greco romană) Maestru, profesor de retorică. 2. Orator. [var.: (înv.) rítor s.m.] – Din ngr. rítor, lat. rhetor, oris. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RÉTOR s. v … Dicționar Român
retorică — RETÓRICĂ s. elocvenţă, oratorie, (înv.) limbuţie, ritorie: (Îşi însuşeşte arta retoricăii.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime retórică s. f., g. d. art. retóricii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RETÓRICĂ… … Dicționar Român