ritornelă

RITORNÉLĂ, ritornele, s.f. 1. Revenire, într-o melodie, într-un cântec, a unui refren cu acelaşi text după fiecare strofă cântată; fragment instrumental care precedă dansul sau alternează cu el. 2. Vers sau grup de versuri repetate, într-o poezie, la intervale regulate. [var.: riturnélă s.f.] – Din it. ritornello, fr. ritournelle.

Trimis de IoanSoleriu, 09.07.2004. Sursa: DEX '98



RITORNÉLĂ s. v. refren.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



ritornélă s. f., g.-d. art. ritornélei; pl. ritornéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RITORNÉL//Ă ritornelăe f. 1) Reluare într-o melodie a unui refren după fiecare strofă cântată. 2) Fragment de muzică instrumentală care se intercalează între elementele componente ale unui program de dansuri. 3) Scurtă poezie compusă din strofe de câte trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea. 4) Vers sau grup de versuri care se repetă la intervale regulate într-o poezie. /<it. ritornello, fr. ritournelle

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



RITORNÉLĂ s.f. 1. Fragment de muzică instrumentală care precedă sau încheie o arie. ♦ Fragment de muzică instrumentală care precedă dansurile sau alternează cu ele. 2. Vers sau grup de versuri repetate în intervale regulate într-o poezie. ♦ Poezie de trei versuri, dintre care ultimul, cu caracter epigramatic, rimează cu primul. [var. riturnelă s.f. / < it. ritornello, cf. fr. ritournelle].

Trimis de LauraGellner, 24.03.2007. Sursa: DN



RITORNÉLĂ s. f. 1. fragment de muzică instrumentală cu caracter de refren care încadrează cântul în piesele strofice sau dansurile în muzica de dans. 2. vers sau grup de versuri repetate la intervale regulate într-o poezie. ♢ poezie de trei versuri, ultimul rimând cu primul. (< it. ritornello, fr. ritornelle)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN