rihtuire

rihtuire: RIHTUÍRE, rihtuiri, s.f. Acţiunea de a rihtui şi rezultatul ei. – v. rihtui.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

rihtuíre s. f., g.-d. art. rihtuírii; pl. rihtuíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

rihtuitor — RIHTUITÓR, OÁRE, rihtuitori, oare, s.m. şi f. Persoană care rihtuieşte. [pr.: tu i ] – Rihtui + suf. tor. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rihtuitór s. m. (sil. tu i ), pl. rihtuitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts