ridicol

ridicol
RIDÍCOL, -Ă, ridicoli, -e, adj. 1. Care stârneşte râsul sau batjocura; caraghios. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este vrednic de râs, de batjocură; aspect caraghios, absurd. 2. (Despre sume de bani, cifre etc.) Foarte mic; neînsemnat, derizoriu. [var.: ridícul, -ă adj.] – Din it. ridicolo, fr. ridicule, lat. ridiculus.
Trimis de romac, 10.04.2008. Sursa: DEX '98

Ridicol ≠ frumos
Trimis de siveco, 19.06.2008. Sursa: Antonime

RIDÍCOL adj., s. 1. adj. v. buf. 2. s. (rar) ridiculitate. (ridicolul unei situaţii.) 3. adj. comic, rizibil. (Are o înfăţişare ridicol.) 4. adj. v. caraghios. 5. adj. v. derizoriu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ridícol adj. m., pl. ridícoli; f. sg. ridícolă, pl. ridícole
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RIDÍCOL1 n. Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. /<it. ridicolo, fr. ridicule, lat. ridiculis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RIDÍCOL2 ridicolă (ridicoli, ridicole) 1) Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios; rizibil. Are o înfăţişare ridicolă. 2) (despre sume, cantităţi etc.) Care este foarte scăzut; foarte mic; neînsemnat; derizoriu. /<it. ridicolo, fr. ridicule, lat. ridiculis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RIDÍCOL, -Ă adj. 1. Care stârneşte râsul, batjocura; (demn) de râs; caraghios. 2. (Despre cifre, sume etc.) Foarte mic, derizoriu. // s.n. Ceea ce stârneşte râsul, ceea ce este demn de batjocură, de râs. [var. ridicul, -ă adj. / < lat. ridiculus, cf. fr. ridicule].
Trimis de LauraGellner, 24.03.2007. Sursa: DN

RIDÍCOL, -Ă I. adj. 1. care stârneşte râsul, batjocura; caraghios. 2. (despre cifre, sume etc.) foarte mic, derizoriu. II. s. n. ceea ce este demn de râs. (< it. ridicolo, fr. ridicule, lat. ridiculus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • ridícol — adj. m., pl. ridícoli; f. sg. ridícolã, pl. ridícole …   Romanian orthography

  • caraghios — CARAGHIÓS, OÁSĂ, caraghioşi, oase, adj. (Adesea substantivat) Care provoacă râsul, ridicol, comic; care nu merită să fie luat în serios. – Din tc. karagöz. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CARAGHIÓS adj. 1. v. buf. 2. ridicol,… …   Dicționar Român

  • derizoriu — DERIZÓRIU, IE, derizorii, adj. (Despre valori) Neînsemnat, de nimic, ridicol. – Din fr. dérisoire, lat. derisorius. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DERIZÓRIU adj. 1. ridicol. (Preţuri derizoriu.) 2. v. neîn semnat. Trimis de… …   Dicționar Român

  • rizibil — RIZÍBIL, Ă, rizibili, e, adj. (Rar) De râs, de batjocură; ridicol, caraghios. – Din fr. risible. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RIZÍBIL adj. v. ridicol. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  rizíbil adj …   Dicționar Român

  • comic — CÓMIC, Ă, comici, ce, adj., subst. 1. adj. Care aparţine comediei1, de comedie, relativ la comedie. ♦ Care provoacă râsul; hazliu, ridicol. 2. s.m. Actor care interpretează roluri de comedie1. 3. S .n. Categorie estetică în a cărei sferă intră… …   Dicționar Român

  • ridiculiza — RIDICULIZÁ, ridiculizez, vb. I. tranz. A scoate în evidenţă ridicolul, a face pe cineva sau ceva să apară ridicol, a şi bate joc de cineva sau de ceva. – Din fr. ridiculiser. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  RIDICULIZÁ vb. 1. v.… …   Dicționar Român

  • ciuf — CIUF, (1) ciufuri, s.n., (2, 3) ciufi, s.m. 1. s.n. Smoc de păr zbârlit (căzut pe frunte). 2. s.m. Nume dat în glumă oamenilor, mai rar animalelor, cu părul ciufulit sau, p. ext., cu aspect neîngrijit. 3. s.m. Numele mai multor păsări răpitoare… …   Dicționar Român

  • dulcinee — DULCINÉE s.f. (fam. şi ir.) Femeie iubită; femeie care constituie obiectul unei iubiri ridicole. – Din fr. dulcinee. Trimis de ana zecheru, 16.06.2004. Sursa: DEX 98  dulcinée s. f., art. dulcinéea, g. d. dulcinée, art. dulcinéei …   Dicționar Român

  • guignol — guignól s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GUIGNOL /ghi niól/ s. n. 1. Marionetă. 2. Teatru de marionete. 3. (fig.) Paiaţă, om ridicol. Din fr. Guignol Trimis de blaurb, 22.03.2006. Sursa: MDN  GUIGNOL GHI NIÓL/ s …   Dicționar Român

  • nostim — NÓSTIM, Ă, nostimi, e, adj. 1. Plin de haz; spiritual, amuzant. ♦ Caraghios, ridicol. 2. Atrăgător, plăcut, simpatic, graţios. – Din ngr. nóstimos. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Nostim ≠ plictisitor, supărător, plicticos… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”