rezumativ

rezumativ
REZUMATÍV, -Ă, rezumativi, -e, adj. În formă de rezumat; succint. – Din rezuma.
Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX '98

REZUMATÍV adj. 1. v. sintetic. 2. v. recapitulativ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

rezumatív adj. m., pl. rezumatívi; f. sg. rezumatívă, pl. rezumatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REZUMATÍV1 adv. În formă de rezumat; pe scurt; sumar. /v. a rezuma
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

REZUMATÍV2 rezumativă (rezumativi, rezumative) Care repre-zintă un rezumat; sub formă de rezumat; recapitulativ. /v. a rezuma
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

REZUMATÍV, -Ă adj. În rezumat; scurt, succint. [< rezumat + -iv].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

REZUMATÍV, -Ă adj. (şi adv.) care rezumă; pe scurt, succint, concis. (< rezuma + -/t/iv)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • recapitulativ — RECAPITULATÍV, Ă, recapitulativi, e, adj. Care recapitulează, care are rolul de a recapitula; p. ext. rezumativ. – Din fr. récapitulatif. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  RECAPITULATÍV adj. rezumativ. (Tabel recapitulativ.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • titlu — TÍTLU, titluri, s.n. 1. Calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într un anumit domeniu de activitate. ♢ Titlu de glorie = merit, renume, fală. ♦ Demnitate, funcţie, titulatură deţinute de cineva sau acordate cuiva; nume,… …   Dicționar Român

  • memorator — MEMORATÓR, memoratori, s.n. 1. Memento (3). 2. (tehn.) Memorie (3). – Din fr. mémorateur. Trimis de LauraGellner, 27.05.2004. Sursa: DEX 98  MEMORATÓR s. 1. v. memento. 2. v. memorie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • conspectiv — CONSPECTÍV conspectivă (conspectivi, conspective) Care are caracter de conspect; concis; rezumativ. Expunere conspectivă. /a conspecta + suf. conspectiviv Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX …   Dicționar Român

  • epitomă — epitómă s. f., pl. epitóme Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  EPITÓMĂ s. f. 1. abreviere, rezumat al unei opere. 2. manual rezumativ de istorie. (< fr. épitome, lat., gr. epitome) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • preambul — PREAMBÚL, preambuluri, s.n. 1. Parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefaţă, cuvânt înainte. ♦ fig. Ceea ce… …   Dicționar Român

  • rezumător — REZUMĂTÓR, OÁRE, rezumători, oare, adj. (Rar; şi substantivat) Care rezumă (1), care prezintă un rezumat. – Rezuma + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  REZUMĂTÓR adj. v. concentrat, concis, laconic, lapidar, rezumativ,… …   Dicționar Român

  • sintetic — SINTÉTIC, Ă, sintetici, ce, adj. 1. Care ţine de sinteză, privitor la sinteză; obţinut prin sinteză. ♢ Spirit sintetic = spirit care operează mai mult prin sinteză decât prin analiză, care face uşor sinteza lucrurilor. Limbă sintetică = limbă în… …   Dicționar Român

  • sumar — SUMÁR, Ă, sumari, e, adj., s.n. I. adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”