rezuma

rezuma
REZUMÁ, rezúm, vb. I. tranz. 1. A reda pe scurt esenţialul unei lucrări, al unei expuneri. ♦ refl. A se limita, a se mărgini la..., a se mulţumi cu... 2. A cuprinde în sine; a sintetiza, a însuma. – Din fr. résumer.
Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX '98

REZUMÁ vb. 1. v. prescurta. 2. v. recapitula. 3. v. limita. 4. v. reduce.
Trimis de siveco, 15.10.2007. Sursa: Sinonime

rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. şi pl. rezúmă; conj. prez. 3 sg. şi pl. rezúme
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A REZUMÁ rezúm tranz. 1) (cele scrise sau spuse) A reda pe scurt relevând punctele principale; a expune în mai puţine cuvinte; a recapitula. 2) înv. A conţine în sine; a cuprin-de; a întruni; a îngloba; a însuma; a compor-ta; a conţine. /<fr. résumer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE REZUMÁ se rezúmă intranz. A avea drept esenţă; a se reduce. /<fr. résumer
Trimis de siveco, 11.12.2006. Sursa: NODEX

REZUMÁ vb. I. tr. 1. A reda pe scurt esenţialul unei expuneri orale sau scrise. ♦ refl. A se limita la..., a se mulţumi cu... 2. A cuprinde în sine; a însuma. [P.i. rezúm, 3,6 -mă. / < fr. résumer, cf. lat. resumere – a relua].
Trimis de LauraGellner, 24.03.2007. Sursa: DN

REZUMÁ vb. I. tr. 1. a reda pe scurt esenţialul unei expuneri. 2. a cuprinde (în sine); a însuma, a sintetiza. II. refl. a se limita la..., a se mulţumi cu... (< fr. résumer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • rezumá — vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. şi pl. rezúmã; conj. prez. 3 sg. şi pl. rezúme …   Romanian orthography

  • rezumar — (Voz de creación expresiva.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Expeler un cuerpo líquido por los poros: ■ las paredes rezumaban humedad después de la tormenta. SINÓNIMO exudar ► verbo intransitivo/ pronominal 2 Salir un líquido por los poros de un …   Enciclopedia Universal

  • recapitula — RECAPITULÁ, recapitulez, vb. I. tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc., insistând asupra punctelor esenţiale; a relua o expunere, o lucrare; p. ext. a sintetiza, a rezuma. ♦ A revedea, a trece în revistă, a readuce în memorie, a… …   Dicționar Român

  • rezumativ — REZUMATÍV, Ă, rezumativi, e, adj. În formă de rezumat; succint. – Din rezuma. Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  REZUMATÍV adj. 1. v. sintetic. 2. v. recapitulativ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  rezumatív adj …   Dicționar Român

  • sudadero — ► sustantivo masculino 1 Pañuelo para limpiarse el sudor. TAMBIÉN sudadera 2 EQUITACIÓN Manta pequeña que se coloca debajo de la silla o aparejo de las caballerías. 3 Lugar acondicionado para dar baños de sudor. SINÓNIMO sauna 4 Lugar donde hay… …   Enciclopedia Universal

  • rezumadero — ► sustantivo masculino 1 Recipiente o lugar donde se recoge el líquido que rezuma de alguna sustancia. 2 Sustancia que rezuma. * * * rezumadero 1 m. Vasija o sitio del que rezuma una cosa. 2 Líquido rezumado. 3 Recipiente donde se recoge lo… …   Enciclopedia Universal

  • rezumare — REZUMÁRE, rezumări, s.f. Acţiunea de a rezuma şi rezultatul ei. – v. rezuma. Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  REZUMÁRE s. 1. v. prescurtare. 2. v. recapitulare. 3. v. limitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • rezumător — REZUMĂTÓR, OÁRE, rezumători, oare, adj. (Rar; şi substantivat) Care rezumă (1), care prezintă un rezumat. – Rezuma + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 08.07.2004. Sursa: DEX 98  REZUMĂTÓR adj. v. concentrat, concis, laconic, lapidar, rezumativ,… …   Dicționar Român

  • rezumar — 1. tr. Dicho de un sólido: Dejar pasar a través de sus poros o grietas gotas de algún líquido. La pared rezuma humedad. U. t. c. intr. [m6]El botijo rezuma. U. t. c. prnl. [m6]El cántaro se rezuma. 2. Manifestar o dejar traslucir una cualidad o… …   Diccionario de la lengua española

  • concluzie — CONCLÚZIE, concluzii, s.f. 1. Încheiere a unui şir de judecăţi; gândire dedusă dintr o serie de argumente sau constatări. ♦ Judecată nouă care rezultă din alte judecăţi date şi al cărei adevăr depinde de adevărul judecăţilor date. 2. Ultima parte …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”