- restanţă
- RESTÁNŢĂ, restanţe, s.f. 1. Lucrare neefectuată la timp, aflată în întârziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva îl are de trecut după termenul stabilit. 2. Plată neachitată la termen. – Din it. restanza.Trimis de dante, 02.07.2004. Sursa: DEX '98RESTÁNŢĂ s. rest, (înv. şi reg.) rămăşiţă, (înv. şi reg.) cusur. (Ce restanţă mai ai de plătit?)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeRESTÁNŢĂ s. v. diferenţă, rest.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerestánţă s. f., g.-d. art. restánţei; pl. restánţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRESTÁNŢ//Ă restanţăe f. 1) Datorie neachitată la timp. Are de plătit o restanţă. 2) Lucrare realizată cu întârziere. 3) Examen care nu a fost susţinut în termen. A lichida o restanţă. / < it. restanza, lat. restantiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRESTÁNŢĂ s.f. 1. Lucrare rămasă în întârziere. ♦ Examen nepromovat la termen. 2. (Rămăşiţă de la o) plată neachitată la vreme. [< fr. restance, it. restanza].Trimis de LauraGellner, 22.03.2007. Sursa: DNRESTÁNŢĂ s. f. 1. plată neachitată la termen; rest. 2. lucrare rămasă în întârziere. ♢ examen nepromovat la termen. (< it. restanza)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.