- rest
- REST, resturi, s.n. 1. Ceea ce rămâne dintr-un tot, dintr-un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată, îndepărtată, luată, scoasă; rămăşiţă. 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menţionate anterior. 3. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu monede ori cu bancnote reprezentând o sumă mai mare decât cea cuvenită. 4. (mat.) Număr care reprezintă rezultatul unei scăderi; diferenţă. ♦ Parte care rămâne nedivizată la o împărţire şi care, adăugată produsului dintre împărţitor şi cât, ne dă deîmpărţitul. – Din ngr. résto, fr. reste. cf. it. r e s t o, germ. R e s t.Trimis de dante, 02.07.2004. Sursa: DEX '98REST s. 1. v. rămăşiţă. 2. v. deşeu. 3. v. restanţă. 4. v. diferenţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerest s. n., (rămăşiţe) pl. résturiTrimis de siveco, 28.07.2008. Sursa: Dicţionar ortograficREST resturi n. 1) Parte din ceva rămasă neutilizată sau neconsumată; rămăşiţă; ca-păt. 2) Bani (mărunţi) restituiţi celui care plăteşte cu o bancnotă sau cu o monedă ce depăşeşte suma cuvenită. 3) mat. Număr care reprezintă rezultatul unei scăderi; diferenţă. 4) mat. Număr indivizibil care rămâne după efectuarea unei împărţiri. /<ngr. résto, fr. reste, germ. RestTrimis de siveco, 28.07.2008. Sursa: NODEXREST s.n. 1. Ceea ce rămâne (din ceva); rămăşiţă. ♦ Deşeu. 2. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu mai mulţi bani decât suma cuvenită. 3. (mat.) Rezultatul unei scăderi; diferenţă. ♦ Parte indivizibilă care rămâne după efectuarea unei împărţiri. [< germ. Rest, fr. reste, ngr., it. resto].Trimis de LauraGellner, 19.03.2007. Sursa: DNREST s. n. 1. ceea ce rămâne (din ceva); rămăşiţă. ♢ deşeu. 2. sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu mai mulţi bani decât suma cuvenită. 3. (mat.) rezultatul unei scăderi; diferenţă. ♢ parte indivizibilă care rămâne după efectuarea unei împărţiri. (< germ. Rest, fr. reste, ngr., it. resto)Trimis de raduborza, 28.07.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.