- repudiere
- REPUDIÉRE, repudieri, s.f. Acţiunea de a repudia şi rezultatul ei; respingere, renegare. ♦ Repudierea unei moşteniri sau a unui legat = renunţare a unei persoane la drepturile sale de moştenire legale sau la un legat. [pr.: -di-e-] – v. repudia.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REPUDIÉRE s. renegare, respingere. (repudiere soţiei.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimerepudiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. repudiérii; pl. repudiériTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREPUDIÉR//E repudierei f. v. A REPUDIA. ♢ repudiereea unei moşteniri renunţare la drepturile de moştenitor legal. [Sil. -di-e-] /v. a repudiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREPUDIÉRE s.f. Acţiunea de a repudia şi rezultatul ei; renegare; (spec.) alungare a soţiei sau a soţului. [pron. -di-e-. / < repudia].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNREPUDIÉRE s. f. acţiunea de a repudia; renegare; (spec.) alungare a soţiei sau a soţului. (< repudia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.