regresiv

regresiv
REGRESÍV, -Ă, regresivi, -e, adj. Care se opune progresului, care tinde spre o stare sau o formă (economică, socială, politică etc.) înapoiată; care dă înapoi, care este în regres. ♦ Mişcare regresivă = mişcare care se face în direcţia inversă celei normale. (lingv.) Derivare regresivă = mod de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt (mai) vechi. Formaţie regresivă sau derivat regresiv = cuvânt format prin derivare regresivă. Asimilare regresivă = fenomen fonetic în care sunetul modificat se află înaintea sunetului care exercită influenţa modificatoare. – Din fr. régresif.
Trimis de dante, 05.07.2004. Sursa: DEX '98

Regresiv ≠ progresiv
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

regresív adj. m. (sil. -gre-), pl. regresívi; f. sg. regresívă, pl. regresíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REGRESÍV regresivă (regresivi, regresive) Care constituie un regres; care vine în contradicţie cu progresul; care tinde spre o stare depăşită. ♢ Mişcare regresivă mişcare care se desfăşoară în sens opus celei normale; mişcare retrogresivă. /<fr. régressif
Trimis de siveco, 06.01.2007. Sursa: NODEX

REGRESÍV, -Ă adj. (op. p r o g r e s i v) Care merge, care dă înapoi; opus, contra progresului. ♦ Mişcare regresivă = mişcare în direcţia inversă celei normale; derivare regresivă = mod de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt vechi; asimilare regresivă = fenomen în care elementul asimilator se găseşte după elementul asimilat. [cf. fr. régressif].
Trimis de LauraGellner, 15.03.2007. Sursa: DN

REGRESÍV, -Ă adj. 1. care merge, care dă înapoi; contrar progresului.o derivare regresivă = procedeu de formare a unui cuvânt nou de la un cuvânt existent în limbă prin suprimarea unui afix; o mişcare regresivă = mişcare în direcţia inversă celei normale. 2. (biol.) referitor la o regresiune, care constituie o regresiune. (< fr. régressif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • regresív — adj. m. (sil. gre ), pl. regresívi; f. sg. regresívã, pl. regresíve …   Romanian orthography

  • acioală — ACIOÁLĂ, acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuinţă, casă. – Aciola (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ACIOÁLĂ s. v. şopron. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  acioálă s. f. (sil. cioa ), g. d. art.… …   Dicționar Român

  • acuză — ACÚZĂ, acuze, s.f. (livr.) Acuzare. – Din acuza (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.01.2008. Sursa: DEX 98  ACÚZĂ s. v. acuzare, acuzaţie, învinovăţire, învinuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  acúză s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • adecva — ADECVÁ, adecvez, vb. IV. tranz. şi refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv) – adecváre s.f. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX S 88  ADECVÁ vb. v. adapta. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Si …   Dicționar Român

  • aerodinam — AERODINÁM, aerodinamuri, s.n. Tren automotor cu formă aerodinamică. [pr.: a e ] – Din aerodinamic (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  aerodinám s. n., pl. aerodinámuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • afum — AFÚM s.n. (Rar) Miros caracteristic al afumăturilor. – Din afuma (derivat regresiv). Trimis de spall, 15.03.2002. Sursa: DEX 98  afúm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • afurcă — AFÚRCĂ, afurci, s.f. Ansamblu de manevre şi de cabluri folosite la afurcarea unei nave. – Din afurca (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  afúrcă s. f., g. d. art. afúrcii; pl. afúrci Trimis de siveco, 10.08.2004 …   Dicționar Român

  • agrobiolog — AGROBIOLÓG, ÓGĂ, agrobiologi, oge, s.m. şi f. Specialist în agrobiologie. [pr.: bi o ] – Din agrobiologie (derivat regresiv). cf. rus. agrobiolog. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  agrobiológ s. m. (sil. gro bi o ), pl. agrobiol …   Dicționar Român

  • ajun — AJÚN, ajunuri, s.n. 1. Zi sau, p. ext., perioadă de timp care precede un eveniment. ♢ loc. adv. În ajun = a) cu o zi (sau cu o seară) înainte; b) puţin timp înainte, foarte aproape (de)... 2. Faptul de a ajuna (1); post (negru). ♦ Zi în care se… …   Dicționar Român

  • alin — ALÍN adv. (Rar) Domol, liniştit, calm, încet, lin. – Din alina (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  alín adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”