refeca

refeca
REFECÁ, reféc, vb. I. tranz. 1. A coase un refec. 2. A detaşa cu ferăstrăul marginile teşite ale scândurilor brute, pentru a obţine scânduri paralelipipedice. – cf. lat. r e f r i c a r e .
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

REFECÁ vb. v. tivi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

refecá vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. şi pl. refécă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A REFECÁ reféc tranz. (obiecte confec-ţionate din materiale textile) A înzestra cu un refec; a tivi. /cf. lat. reficare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

refecá (reféc, át), vb. – A coase cu refec, a tivi. – Mr. arufec(are). Origine necunoscută. Der. din sl. (Cihac, II, 311) este cît se poate de improbabilă (Byhan 329). Din lat. refrĭcāre (Puşcariu 1426; REW 7159) sau *orĭfĭcāre ‹ orĭfĭcium, cf. port. refegar (Candrea, GS, III, 426; Candrea; REW 7159N), sau din lat. *refĭccāre "a întări", cf. it. ficcare (Tiktin) nu sînt convingătoare. – Der. refec, s.n. (cusătură de îmbinare, tiv; ceartă, dojană); refecătură, s.f. (însăilare, tiv).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • refecá — vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. şi …   Romanian orthography

  • refecare — REFECÁRE, refecări, s.f. Acţiunea de a refeca şi rezultatul ei. – v. refeca. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REFECÁRE s. (ind.) tivire. (refecare lemnului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  refecáre s. f., g. d.… …   Dicționar Român

  • tivi — TIVÍ, tivesc, vb. IV. tranz. A face, a coase un tiv. ♦ fig. A mărgini, a împrejmui (cu un chenar, cu o dungă de altă culoare). – Din tiv. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TIVÍ vb. (pop.) a refeca, (reg.) a rupturi, a tigheli, (prin… …   Dicționar Român

  • reféc — s. n., pl. refécuri pl. refécã …   Romanian orthography

  • refec — REFÉC, refecuri, s.n. Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăţi de material textil, ale căror margini se îndoaie şi se prind sub îndoitură, ca să nu se destrame; refecătură. ♢ expr. A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un… …   Dicționar Român

  • refecat — REFECÁT, Ă, refecaţi, te, adj. Cusut cu refec. – v. refeca. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REFECÁT adj. v. tivit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”