bacantă

BACÁNTĂ, bacante, s.f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus; menadă. ♢ Fiecare dintre însoţitoarele zeului Bachus. ♢ fig. Femeie destrăbălată. – Din fr. bacchante.

Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



BACÁNTĂ s. (mitol.) menadă.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



bacántă s. f., pl. bacánte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BACÁNT//Ă bacantăe f. mai ales la pl. 1) (în Roma antică) Preoteasă a zeului Bachus, care celebra bacanalele. 2) fig. Femeie desfrânată, de moravuri uşoare. /<fr. bacchante

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BACÁNTĂ s.f. 1. Preoteasă a cultului lui Bachus. 2. (fig.) Femeie cu atitudini libertine. [< lat. bacchans, cf. fr. bacchante, it. baccante].

Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DN



BACÁNTĂ s. f. 1. (la romani) preoteasă a cultului zeului Bacus; menadă; evie. 2. (fig.) femeie cu atitudini libertine. (< fr. bacchante)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN