rechiziţie

rechiziţie
RECHIZÍŢIE, rechiziţii, s.f. Măsură excepţională prin care un organ al administraţiei de stat obligă pe cetăţeni la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile (contra plată) pentru nevoile armatei sau ale statului. – Din fr. réquisition, germ. Requisition.
Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX '98

RECHIZÍŢIE s. (înv.) recrutaţie. (rechiziţie în timp de război.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

rechizíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. rechizíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. rechizíţiei; pl. rechizíţii, art. rechizíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RECHIZÍŢI//E rechiziţiei f. Măsură excepţională, aplicată, mai ales, în timp de război, prin care statul obligă cetăţenii să cedeze temporar diferite bunuri materiale (mijloace de transport, furaj, animale, localuri etc.) în folosul armatei. [G.-D. rechiziţiei] /<fr. réquisition, germ. Requisition
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RECHIZÍŢIE s.f. Măsură excepţională prin care statul obligă pe cetăţeni la anumite servicii sau la cedarea unor bunuri necesare în anumite perioade. [gen. -iei, var. rechiziţiune s.f. / cf. fr. réquisition, lat. requisitio].
Trimis de LauraGellner, 13.08.2005. Sursa: DN

RECHIZÍŢIE s. f. măsură excepţională prin care statul obligă pe cetăţeni la cedarea temporară a unor bunuri necesare armatei sau statului în timp de război. (< fr. réquisition, lat. requisitio, germ. Requisition)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • rechizíţie — s. f. (sil. ţi e), art. rechizíţia (sil. ţi a), g. d. art. rechizíţiei; pl. rechizíţii, art. rechizíţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • rechiziţiona — RECHIZIŢIONÁ, rechiziţionez, vb. I. tranz. A face rechiziţie, a lua prin rechiziţie, a supune rechiziţiei. [pr.: ţi o ] – Din fr. réquisitionner. Trimis de IoanSoleriu, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  rechiziţioná vb. (sil. ţi o ), ind. prez. 1 …   Dicționar Român

  • plean — PLEAN, pleanuri, s.n. (înv. şi pop.) Pradă (de război), captură; rechiziţie. ♦ Jaf. ♦ Grup de prizonieri, ceată de oameni robiţi. – Din sl. plĕn. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX 98  PLEAN s. v. captură, pradă. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • pleaşcă — PLEÁŞCĂ s.f. 1. Câştig neaşteptat (de obicei nemeritat) obţinut fără muncă; chilipir. ♢ loc. adv. De (sau pe) pleaşcă = de pomană, fără bani. 2. (înv.) Pradă (de război), jaf, captură; rechiziţie. – Din bg., scr. pljačka. Trimis de oprocopiuc, 23 …   Dicționar Român

  • podvoadă — PODVOÁDĂ s.f. v. podvadă. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  podvoádă (podvoáde), s.f. – 1. Serviciu feudal, obligaţie de a transporta gratuit bunurile domneşti. – 2. Donaţie constînd într un cal, datorat de orice boier noului domn …   Dicționar Român

  • rechiziţiune — RECHIZIŢIÚNE s.f. v. rechiziţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • recrutaţie — RECRUTÁŢIE s. v. rechiziţie, recrutare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sursat — sursát s.m. (înv.) rechiziţie de alimente pentru oaste. Trimis de blaurb, 31.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • încartiera — încartierá, încartieréz, vb. I (înv.) a da o locuinţă militarilor prin rechiziţie; a încartirui. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”