aşezământ

aşezământ
AŞEZĂMẤNT, aşezăminte, s.n. Instituţie creată pentru o activitate de folos obştesc. ♢ Aşezământ cultural (sau de cultură) = instituţie care duce o acţiune organizată de propagare a culturii. – Aşeza + suf. -(ă)mânt.
Trimis de cata, 25.05.2005. Sursa: DEX '98

AŞEZĂMÂNT s. v. fundaţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

AŞEZĂMÂNT s. v. acord, amplasament, aranjament, astâmpăr, aşezare, calm, combinaţie, contract, convenţie, descălecare, dispoziţie, hotărâre, instituţie, întocmire, înţelegere, învoială, învoire, legământ, linişte, loc, logodnă, odihnă, ordin, organizare, orânduială, orânduire, pace, pact, poruncă, poziţie, repaus, rânduială, temperatură, tihnă, tranzacţie, unitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

aşezământ s. n., pl. aşezămínte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AŞEZĂM//ÂNT aşezământínte f. Instituţie creată pentru o activitate de interes obştesc. ♢ aşezământ cultural instituţie pentru propagarea ştiinţei şi culturii. /a aşeza + suf. aşezământ[ă]mânt
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • stabiliment — STABILIMÉNT, stabilimente, s.n. (Ieşit din uz) Aşezământ, instituţie comercială, industrială etc.; p. ext. localul unui astfel de aşezământ. – Din it. stabilimento. Trimis de dante, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  STABILIMÉNT s. v. aşezământ, firmă,… …   Dicționar Român

  • fundaţie — FUNDÁŢIE, fundaţii, s.f. 1. Element sau ansamblu de elemente de construcţie care serveşte ca suport sau ca bază de susţinere a unei construcţii, a unui utilaj, a unei maşini etc.; fundament, bază, temelie. ♦ (La pl.) Ramură a tehnicii care se… …   Dicționar Român

  • orfelinat — ORFELINÁT, orfelinate, s.n. Aşezământ, instituţie de caritate pentru creşterea copiilor orfani. – Din fr. orphelinat. Trimis de ionel bufu, 09.05.2004. Sursa: DEX 98  ORFELINÁT s. (înv.) orfanotrofie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • aşezare — AŞEZÁRE, aşezări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aşeza şi rezultatul ei. 2. Loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva. ♦ Grup de locuinţe, de construcţii care alcătuiesc un mediu de viaţă umană. 3. (Rar) Mod de organizare (socială). – v. aşeza.… …   Dicționar Român

  • câşlă — s.f. 1. (înv.) cartier de iarnă (tătăresc). 2. (înv.) aşezământ provizoriu (tătăresc). 3. aşezământ provizoriu de păstori; stână, târlă. Trimis de blaurb, 31.03.2006. Sursa: DAR  câşlă (cấşle), s.f. – 1. (înv.) Tabără de iarnă a tătarilor. – 2.… …   Dicționar Român

  • institut — INSTITÚT, institute, s.n. 1. Instituţie în care se fac cercetări ştiinţifice de specialitate. ♦ Instituţie de învăţământ superior (universitar) în care se pregătesc cadre cu calificare superioară în diferite specialităţi. ♦ (concr.) Local în care …   Dicționar Român

  • instituţie — INSTITÚŢIE, instituţii, s.f. 1. Organ sau organizaţie (de stat) care desfăşoară activităţi cu caracter social, cultural, administrativ etc. 2. Formă de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de… …   Dicționar Român

  • mănăstire — MĂNĂSTÍRE, mănăstiri, s.f. Instituţie religioasă cuprinzând o biserică şi mai multe chilii unde trăiesc, potrivit unor reguli de viaţă austere, călugări sau călugăriţe; p. restr. biserică a unei astfel de instituţii religioase; locaş unde… …   Dicționar Român

  • staţie — STÁŢIE, staţii, s.f. 1. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea şi coborârea călătorilor, a mărfurilor etc. ♦ Staţie interplanetară = staţie releu ipotetică pentru zborurile cosmice, pe care… …   Dicționar Român

  • amplasament — AMPLASAMÉNT, amplasamente, s.n. Loc de aşezare a unei instalaţii, a unui dispozitiv, a unei construcţii. – Din fr. emplacement. Trimis de cata, 10.03.2007. Sursa: DEX 98  AMPLASAMÉNT s. aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (înv.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”