- păsare
- PĂSÁRE s.f. (pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – v. păsa1.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂSÁRE s. v. atenţie, frică, grijă, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sin-chisit, teamă, temere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeREGELE-PĂSĂRILOR s. v. piţigoi.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonimepăsáre s. f., g.-d. art. păsăriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpăsáre2 s.f. (înv.) casă; palat.Trimis de blaurb, 04.09.2006. Sursa: DARpăsáre s.f. – Locuinţă, casă. lat. pausare, al cărui rezultat normal ar fi păsare, dar care a pierdut sensul său verbal (Giuglea, Dacor., II, 638-42), cf. răposa. sec. XVI, înv.Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.