- păsa
- PĂSA2, pers. 3 pásă, vb. I. intranz. 1. (înv.) A merge, a se duce. 2. (pop. şi fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) Încearcă să..., îndrăzneşte de..., caută de... – Din lat. *passare.Trimis de RACAI, 18.09.2008. Sursa: DEX '98PĂSÁ1, pers. 3 pásă, vb. I. intranz. 1. unipers. (De obicei construit cu dativul) A simţi nelinişte, a se îngrijora. 2. (înv. şi pop.) A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). ♦ unipers. (Construit cu dativul) A simţi greutatea unui lucru sau a unei situaţii, a suporta cu greutate ceva neplăcut. – lat. pensare.Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98PĂSÁ vb. 1. a se îngrijora, a se nelinişti, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu-i păsa de nimeni.) 2. a-l interesa, a se sinchisi. (Nu-i păsa de nimic.)Trimis de siveco, 18.09.2008. Sursa: SinonimePĂSÁ vb. v. apăsa, călca, comprima, duce, merge, păşi, pleca, porni, presa, strânge, umbla.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăsá (a se îngrijora, a apăsa) vb., ind. prez. 3 sg. pásă; conj. prez. 3 sg. péseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpăsá (a se duce) vb., ind. prez. 3 sg. pásă, (du-te, îndrăzneşte) imper. 2 sg. pásă/pasTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PĂSÁ1 pers. 3 pásă intranz. (de obicei în construcţii negative sau interogative) A fi cuprins de grijă; a se nelinişti; a se îngrijora. /<lat. pensareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA PĂSÁ2 pers. 3 pásă intranz. înv. A se deplasa, părăsind locul iniţial; a pleca; a se duce. ♢ Pasă! pleacă! du-te! mergi! /<lat. passareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpăsá, pers. 3 sg. pásă, vb. I 1. (înv. şi reg.; folosit mai ales la imperativ) a pleca, a se duce; a merge, a umbla; a păşi. 2. a o duce, a-i fi, a-i merge (bine sau rău). 3. (pop. şi fam.) încearcă să ..., caută ... să, îndrăzneşte să ...Trimis de blaurb, 04.09.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.