alcalinopământos — ALCALINO PĂMÂNTÓS, alcalino pământoase, adj. (În sintagma) Metal alcalino pământos = fiecare dintre metalele care aparţin grupei a II a din sistemul periodic al elementelor. – Alcalin + pământos (după fr. alcalino terreux). Trimis de ana zecheru … Dicționar Român
bariu — BÁRIU s.n. Element chimic, metal moale, alcalino pământos, de culoare albă argintie, ai cărui compuşi se întrebuinţează la fabricarea vopselelor, a sticlei şi în pirotehnie. – Din fr. baryum. Trimis de valeriu, 26.05.2008. Sursa: DEX 98 báriu s … Dicționar Român
calciu — CÁLCIU s.n. 1. Element chimic metalic, alb argintiu, moale, foarte răspândit în natură sub formă de compuşi. 2. Săruri ale calciului (1), întrebuinţate ca medicament în anumite manifestări de decalcifiere a organismului. – Din fr. calcium. Trimis … Dicționar Român
alunit — ALUNÍT, aluniţi, s.m. Sulfat natural hidratat de aluminiu şi potasiu, alb gălbui, sticlos, pământos, utilizat la prepararea unor vopsele, medicamente etc. – Din fr. alunite. Trimis de ana zecheru, 13.03.2003. Sursa: DEX 98 alunít s. n. Trimis… … Dicționar Român
cenuşiu — CENUŞÍU, ÍE, cenuşii, s.n., adj. 1. s.n. Culoare obţinută prin suprapunerea în diferite proporţii a culorilor alb şi negru; sur, gri. 2. adj. De culoarea cenuşii; gri, bozafer. 3. adj. fig. Şters, lipsit de expresivitate. – Cenuşă + suf. iu.… … Dicționar Român
chesmec — chesméc s.m. sg. (reg., înv.) grâu gunoios şi pământos, codină, goz, zoană. Trimis de blaurb, 04.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
mul — MUL1 s.n. (geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi … Dicționar Român
teros — TERÓS adj. v. pământos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
întunecat — ÎNTUNECÁT, Ă, întunecaţi, te, adj. 1. întunecos (1). 2. fig. Posac, trist, sumbru. 3. (Despre culori, p. ext. despre lucruri colorate) Care are o nuanţă închisă; închis. – v. întuneca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Întunecat ≠… … Dicționar Român
