pãmântíu — adj. m., f. pãmântíe; pl. m. şi f. pãmântíi … Romanian orthography
cenuşiu — CENUŞÍU, ÍE, cenuşii, s.n., adj. 1. s.n. Culoare obţinută prin suprapunerea în diferite proporţii a culorilor alb şi negru; sur, gri. 2. adj. De culoarea cenuşii; gri, bozafer. 3. adj. fig. Şters, lipsit de expresivitate. – Cenuşă + suf. iu.… … Dicționar Român
negru — NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, e, adj., s.n., s.m. I. adj. 1. (Despre obiecte, fiinţe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai… … Dicționar Român
pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi … Dicționar Român
pământi — pământí, pământésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a deveni palid, a se face pământiu. 2. a se stabili definitiv undeva; a se împământeni. Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pământit — PĂMÂNTÍT adj. v. cenuşiu, întunecat, pămân tiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime PĂMÂNTÍT ADJ s. v. calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pământít, ă, adj. (reg.) 1. pământiu, palid … Dicționar Român
întunecat — ÎNTUNECÁT, Ă, întunecaţi, te, adj. 1. întunecos (1). 2. fig. Posac, trist, sumbru. 3. (Despre culori, p. ext. despre lucruri colorate) Care are o nuanţă închisă; închis. – v. întuneca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Întunecat ≠… … Dicționar Român
