- păioară
- PĂIOÁRĂ, păioare, s.f. (reg.) Ţesătură fină de in, de bumbac sau de mătase; văl subţire. [pr.: pă-ioa-] – lat. palliola.Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98PĂIOÁRĂ s. v. giulgiu, linţoliu, păienjeniş, pânză, plasă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăioáră s. f. (sil. -ioa-), g.-d. art. păioárei; pl. păioáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPĂIOÁR//Ă păioarăe f. 1) Ţesătură fină de in, de bumbac sau de mătase. 2) Văl confecţionat dintr-o astfel de ţesătură. /<lat. palliolaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpăioáră (păioáre), s.f. – Giulgiu, văl cu care se acoperă faţa morţilor. lat. palliǒla (Puşcariu 1247; Candrea-Dens., 1311; REW 6167a). Der. din pai (Weigand, Krit. Jb., XII, 1, 99) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 79.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.