păgubaş

păgubaş
PĂGUBÁŞ, -Ă, păgubaşi, -e, s.m. şi f. Persoană care a suferit o pagubă. ♢ loc. vb. A lăsa (pe cineva) păgubaş = a provoca (cuiva) o pierdere; a păgubi. A fi (sau a rămâne) păgubaş = a pierde ceva, a fi (sau a rămâne) în pagubă; a păgubi. ♢ expr. A se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva) = a renunţa (la cineva sau la ceva). – Pagubă + suf. -aş.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PĂGUBÁŞ s. păgubit, (înv.) dăunăş.
Trimis de siveco, 24.10.2007. Sursa: Sinonime

păgubáş s. m., pl. păgubáşi
Trimis de siveco, 02.04.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂGUBÁŞ păgubaşă (păgubaşi, păgubaşe) m. şi f. Persoană care a suferit o pagubă. ♢ A se lăsa păgubaş (de ceva) a renunţa (la ceva). /pagubă + suf. păgubaşaş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pãgubáş — s. m., pl. pãgubáşi …   Romanian orthography

  • pagūbas — ×pagū•bas sm. žr. pagūba: Vienas piktas žmogus padaro pagū•bą visam kiemui J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • frige — FRÍGE, frig, vb. III. 1. tranz. A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ♢ Compus: (fam.) frige linte s.m. invar. = om avar, zgârcit,… …   Dicționar Român

  • dăunaş — DĂUNÁŞ, Ă, dăunaşi, e, s.m. şi f. (reg.) Persoană care a suferit o pierdere; păgubaş. [pr.: dă u ] – Daună + suf. aş. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂUNÁŞ s. v. păgubaş, păgubit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit …   Dicționar Român

  • arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi …   Dicționar Român

  • buză — BÚZĂ, buze, s.f. l. Fiecare dintre cele două părţi cărnoase care mărginesc gura şi acoperă dinţii. ♢ Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este uşor despicată (ca la iepure). ♢ expr. (fam.) A rămâne cu buzele umflate …   Dicționar Român

  • fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… …   Dicționar Român

  • nenorocos — NENOROCÓS, OÁSĂ, nenorocoşi, oase, adj. Care nu are noroc, care nu are succes în ceea ce întreprinde, ghinionist, păgubaş; p. ext. care aduce nenorocire (2), nefast. – Ne + norocos. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NENOROCÓS… …   Dicționar Român

  • pagubă — PÁGUBĂ, pagube, s.f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ♢ loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ♢ expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă n… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”