- păcuina
- păcuína s. f., g.-d. art. păcuínii; pl. păcuíniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
păcuină — PĂCUÍNĂ, păcuini, s.f. (reg.) Oaie. – lat. pecuina. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PĂCUÍNĂ s. v. oaie, strămior. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime păcuínă, păcuíni, s.f. (reg … Dicționar Român
oaie — OÁIE, oi, s.f. 1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte şi carne; spec. femela acestei specii (Ovis aries). ♢ expr. Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine. A umbla să iei (sau să scoţi) două piei de pe o oaie = a urmări un… … Dicționar Român
păcurar — PĂCURÁR1, păcurari, s.m. (înv. şi reg.) Păstor, cioban. – Din lat. pecorarius. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PĂCURÁR2, păcurari, s.m. (reg.) Muncitor care se ocupă cu extragerea păcurii. ♦ Negustor ambulant care vindea păcură (şi… … Dicționar Român
strămior — STRĂMIÓR s. (ZOOTEHN.) (reg.) păcuină. (strămiorul este oaia sau berbecul cam de 3 ani.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime strămiór, strămioáră, s.m. şi f. (pop.) 1. (s.m. şi f.) oaie sau berbec de doi ani, care merge pe al treilea… … Dicționar Român