pârjoli

pârjoli
PÂRJOLÍ, pârjolesc, vb. IV. 1. tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. tranz. (Adesea fig.) A arde, a mistui în flăcări o fiinţă. 3. intranz. (Despre soare) A încălzi peste măsură; a arde, a dogorî. 4. tranz. (Despre soare) A ofili, a veşteji, a usca din cauza arşiţei prea mari. – Din magh. pörzsölui.
Trimis de valeriu, 22.03.2007. Sursa: DEX '98

PÂRJOLÍ vb. 1. v. distruge. 2. v. arde.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PÂRJOLÍ vb. v. pârli.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pârjolí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pârjolésc, imperf. 3 sg. pârjoleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pârjoleáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PÂRJOL//Í pârjoliésc 1. tranz. A supune pârjolului; a nimici prin foc. pârjoli grânele. 2. intranz. (despre surse de căldură) A emana radiaţii fierbinţi, răspândind căldură foarte mare; a pârli; a frige; a dogori; a păli; a arde. Soarele pârjolieşte. /<ung. pörzsölui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pîrjolí (pârjolésc, -pârjolít), vb. – A pîrli, a pîrpăli. Mag. pörzsölni (Cihac, II, 286), perzselni (Tiktin), în legătură cu sl. pružiti (Miklosich, Slaw. Elem., 40), cf. prăji, pîrg. – Der. pîrjol, s.n. (pîrlire, incendiu, foc), deverbal, cf. mr. pîrjală "loc însorit", slov. pražola "pîrlire" (originea tc., cf. Graur, BL, VI, 167, pare îndoielnică); pîrjoală, s.f. (chiftea; carne la grătar), unde pare să fie o încrucişare cu it. braciuola, ven. bresuola "viţel la grătar", ngr. μπρίζολα, tc. purzola, mr. brujolă (Pascu, I, 226).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • pârjolí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pârjolésc, imperf. 3 sg. pârjoleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pârjoleáscã …   Romanian orthography

  • pârli — PÂRLÍ, pârlesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) arde uşor la suprafaţă. ♢ expr. (tranz.) A o pârli la (sau de) fugă = a fugi repede. 2. tranz. A trece prin flăcări un porc tăiat, o pasăre tăiată pentru a i îndepărta complet perii, puful sau… …   Dicționar Român

  • arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi …   Dicționar Român

  • pârjol — PÂRJÓL, pârjoluri, s.n. 1. Foc mare şi iute; incendiu violent şi mistuitor. ♢ expr. A face pârjol = a nimici (prin foc); a face prăpăd, a prăpădi. A da pârjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia. A plânge cu foc şi pârjol = a plânge cu… …   Dicționar Român

  • păli — PĂLÍ2, pălesc, vb. IV. intranz. 1. A deveni palid, a se îngălbeni la faţă (de emoţie, din cauza unei boli etc.). 2. (Despre surse luminoase) A şi pierde strălucirea, a se stinge. – Din fr. pâlir. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  PĂLÍ1 …   Dicționar Român

  • zăpuşi — ZĂPUŞÍ, pers. 3 zăpuşeşte, vb. IV. tranz. (pop.; despre soare) A încălzi foarte tare, a înfierbânta. – Din bg. zapuša, scr. zapušiti a umple de fum . Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZĂPUŞÍ, zăpuşésc, vb. IV …   Dicționar Român

  • distruge — DISTRÚGE, distrúg, vb. III. tranz. A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina. ♦ tranz. şi refl. fig. A face să şi piardă sau a şi pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga linişte sufletească etc.… …   Dicționar Român

  • dogori — DOGORÍ, dogoresc, vb. IV. intranz. 1. (Despre soare, foc etc.; la pers. 3) A răspândi o căldură puternică, arzătoare. ♦ tranz. A da cuiva o senzaţie de căldură arzătoare; a încinge, a înfierbânta ceva. 2. (Despre oameni şi despre părţi ale… …   Dicționar Român

  • frige — FRÍGE, frig, vb. III. 1. tranz. A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ♢ Compus: (fam.) frige linte s.m. invar. = om avar, zgârcit,… …   Dicționar Român

  • pojări — pojărí, pojărăsc, vb. IV 1. (înv.) a pârjoli, a incendia. 2. (reg.; refl.) a se îmbolnăvi de pojar. 3. (reg.) a descânta de pojar. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”